FMI prognozează recesiune în România în 2026: economia ar scădea cu 0,5%

Fondul Monetar Internațional estimează că economia României va scădea cu 0,5% în 2026. În aprilie, instituția anticipa o creștere de 0,7%. Prognoza apare în raportul World Economic Outlook publicat marți. Pentru 2027, FMI a redus estimarea de creștere a României la 2,2%, de la 2,5%, ușor peste media regională de 2,1%. Potrivit FMI, România și Irlanda sunt singurele state din Europa ale căror economii s-ar contracta în 2026. Noua estimare se aliniază cu cea a Băncii Mondiale, revizuită și ea recent în scădere. Comisia Europeană își publică luna viitoare previziunile actualizate. În mai, Comisia estima pentru România o creștere de 0,1% în 2026.

Și ceilalți indicatori ai României arată mai rău decât în primăvară. FMI estimează o inflație medie de 8,2% în 2026 și de 4,1% în 2027, față de 7,8% și 3,9% prognozate anterior. Inflația din 2026 ar fi a treia ca nivel din regiune, după cele din Turcia (31,2%) și Ucraina (8,9%). Rata șomajului ar urca la 6,5% în 2026, de la 6,1% în 2025, apoi ar scădea la 5,9% în 2027. Deficitul de cont curent ar coborî de la 7,9% din PIB în 2025 la 7% în 2026 și la 6,7% în 2027, dar ar rămâne peste estimările din primăvară. În regiune, doar Ucraina ar avea un deficit mai mare.

La nivel global, FMI a ridicat prognoza de creștere pentru 2026 la 3,1%, de la 3% cât estima în iulie, și a menținut 3,4% pentru 2027. Creșterea ar fi susținută mai ales de investițiile în inteligența artificială, care au compensat efectele războiului din Orientul Mijlociu asupra prețurilor la energie. Estimările au fost revizuite în sus mai ales pentru țările care produc echipamente pentru inteligența artificială, cum sunt Coreea de Sud, Malaezia, Mexic și Thailanda. Pentru zona euro, prognoza a urcat de la 0,9% la 1,1%. Creșterea globală se sprijină însă pe tot mai puține economii: doar 32 de țări generează acum 95% din ea, față de 54 în aprilie. Statele din Golf afectate de războiul dintre SUA și Iran ar intra în recesiune, iar economia Kuweitului ar scădea cu 16,7%, iar cea a Irakului cu 16%.

Silvana Tenreyro, economistul-șef al FMI, a declarat la o conferință de presă la Bangkok că reziliența economiei globale „își atinge limitele”. Tenreyro a cerut guvernelor să refacă marja de manevră fiscală și a spus că politica monetară trebuie să rămână „suficient de restrictivă”. Riscurile principale ar fi un război prelungit în Orientul Mijlociu, creșterea randamentelor obligațiunilor, fenomenele meteo extreme provocate de El Niño și o corecție bruscă a evaluărilor companiilor legate de inteligența artificială. FMI estimează acum că Strâmtoarea Ormuz se va redeschide în martie.

FMI avertizează și asupra datoriilor publice. Împrumutul net al economiilor avansate ajunge anul acesta la 5,2% din PIB, cel mai mare nivel din 2021, iar cel al SUA ar atinge 8,5% din PIB. Datoria publică a economiilor avansate ar urca la 115% din PIB până în 2031, iar datoria publică globală s-ar apropia de 100% din PIB spre finalul deceniului.