Fitch menține ratingul României la BBB-, ultima treaptă recomandată investițiilor

Agenția de evaluare financiară Fitch Ratings a menținut vineri seară ratingul suveran al României la „BBB minus”, cu perspectivă negativă. România rămâne astfel pe ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor și evită retrogradarea în zona speculativă, denumită „junk”, decizie cu miză directă asupra dobânzilor la care statul se împrumută pe piețele externe.

Perspectiva negativă reflectă, potrivit agenției, deteriorarea finanțelor publice și creșterea rapidă a raportului datorie guvernamentală/PIB, la care se adaugă deficitul încă ridicat, dezechilibrul contului curent și incertitudinea politică. Fitch avertizează că un blocaj politic prelungit ar putea diminua capacitatea de implementare a reformelor, ar putea întârzia proiectele din Planul Național de Redresare și Reziliență — cu riscul pierderii fondurilor — și ar reduce vizibilitatea asupra strategiei fiscal-bugetare de după 2026. Agenția notează totodată că nivelul actual al ratingului este susținut de apartenența la Uniunea Europeană, de accesul la fluxuri de capital și finanțare externă, de PIB-ul pe locuitor și de indicatorii de guvernanță superiori altor state cu rating „BBB”, precum și de rolul fondurilor europene, al PNRR și al mecanismului SAFE.

În proiecțiile publicate, Fitch estimează un deficit al administrației publice de 5,9% din PIB în 2026 — sub ținta de 6% a Guvernului și în scădere de la 9,3% în 2024 — și o reducere abia până la circa 5% în 2028. Datoria guvernamentală ar urma să urce la 64,5% din PIB până în 2028, de la 59,3% la finalul lui 2025, iar deficitul de cont curent ar scădea la 6,7% din PIB în 2028, de la 7,9% în 2025. Agenția prognozează o contracție economică de 0,6% în 2026 și o revenire la o creștere de 2,3% în 2028, cu o inflație medie de 7,6% în 2026 (față de 6,8% în 2025) și de 3,8% în 2028. Fitch semnalează și că 53% din datoria publică este denominată în valută, iar deprecierea leului sporește presiunea asupra acesteia.

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a salutat decizia, pe care a descris-o drept un rezultat obținut „într-un context foarte dificil și cu o marjă minimă de siguranță”. El a arătat că deficitul cash s-a redus la 42 de miliarde de lei în primul semestru, de la 70 de miliarde de lei în perioada similară a anului trecut, adică circa 2% din PIB, și a afirmat că echipa Ministerului Finanțelor, în coordonare cu Banca Națională a României, a susținut cu date fiecare argument pentru menținerea calificativului. Nazare a avertizat că rezultatul „oferă timp, nu confort”, că România rămâne atent monitorizată și că orice derapaj poate atrage sancțiuni severe, prioritatea sa declarată fiind protejarea ratingului, reducerea costurilor de finanțare și revenirea perspectivei la „stabilă”.

În aceeași zi, înaintea publicării raportului, ministrul anunțase că a purtat o nouă rundă de discuții cu reprezentanții Moody’s, cărora le-a prezentat execuția bugetară, măsurile de reducere a deficitului, evoluția veniturilor și cheltuielilor, reformele în implementare și planul de finanțare. Urmează evaluările Moody’s, în august, și S&P, în septembrie, toate cele trei agenții având în prezent perspectivă negativă pentru România.