Ministerul Muncii prezintă noua versiune a legii salarizării; Burnete: îndeplinește obligațiile PNRR și constrângerile fiscale

Ministerul Muncii a prezentat joi liderilor politici cea mai recentă formă a proiectului legii salarizării, după discuțiile anterioare cu Ministerul Finanțelor privind finanțarea acesteia. Consilierul prezidențial Radu Burnete a declarat că versiunea actuală îndeplinește în principiu toate obligațiile asumate de România prin PNRR și respectă constrângerile fiscale actuale, inclusiv limitele impuse de Legea responsabilității fiscal-bugetare în contextul depășirii pragului de 60% din PIB pentru datoria publică.

Potrivit lui Burnete, proiectul legii salarizării valorează aproape 170 de miliarde de lei pe an și afectează peste un milion de oameni. El a anunțat că vor mai exista discuții tehnice în weekend, iar la începutul săptămânii viitoare liderii partidelor se vor întâlni din nou cu președintele României pentru a ajunge la o concluzie finală privind existența consensului politic pentru adoptarea proiectului.

Ministerul Finanțelor a stabilit anterior trei condiții pe care trebuie să le îndeplinească forma finală a legii: să fie echitabilă pentru angajați, să poată fi finanțată integral fără a periclita consolidarea fiscală și să îndeplinească în mod real cerințele jalonului din PNRR. Ministrul interimar Alexandru Nazare a avertizat că orice creștere a cheltuielilor salariale peste anvelopa suplimentară de circa 8 miliarde de lei pe an, agreată prin acord politic, ar deveni o obligație permanentă a bugetului și va trebui însoțită de măsuri compensatorii permanente.

Nazare a subliniat că diferența dintre costul din primul an și obligația structurală pe termen mediu este esențială, și că România nu trebuie pusă în situația de a alege între o reformă salarială nesustenabilă și investițiile finanțate prin PNRR. El a estimat că datoria publică ar putea urca la 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028.

Pe partea de execuție bugetară, ministrul a prezentat evoluții pozitive: în primul semestru, deficitul cash s-a redus la aproximativ 42 de miliarde de lei, față de 70 de miliarde în aceeași perioadă din 2025, deficitul primar a scăzut cu aproape 74%, iar veniturile au crescut cu circa 32 de miliarde de lei. Deficitul estimat pentru 2026 este de 6% din PIB pe standard ESA (6,2% pe cash), după 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024.

Nazare a prezentat și date comparative: în 2024, masa salarială publică a reprezentat aproape 40% din veniturile fiscale, cea mai ridicată pondere din UE, față de o medie de circa 26%. România rămâne în procedura de deficit excesiv, iar planul convenit cu Comisia Europeană impune limite clare pentru creșterea cheltuielilor. Burnete a declarat că au avut loc și discuții cu Comisia Europeană și că acest lucru nu reprezintă o problemă.