Alerta, difuzată luni de ambasadele americane din Germania, Spania, Regatul Unit, Portugalia și Bulgaria, numește ca posibile ținte piețele, mall-urile, nodurile de transport și lăcașurile de cult. Ea nu face referire la vreo amenințare concretă.
Noile reguli ridică pedeapsa minimă pentru terorism de la cinci la zece sau 15 ani și elimină eliberarea anticipată. Măsurile vin după atacul de la o biserică din Karak, soldat cu nouă morți, și după înjunghierea a doi polițiști la Amman.
În perioada ianuarie-septembrie 2026, instanțele din Rusia au pronunțat, pentru „terorism”, un număr record în istoria post-sovietică a țării de 1 865 de sentințe împotriva a 2 013 persoane — ceea ce reprezintă deja cu 5% mai mult decât în întregul an 2025, precum și mai mult decât în orice alt an…
Reținerea a urmat unui avertisment al SUA. Potrivit FSB, adolescentul se fotografiase cu cagulă și cu o armă la vedere, postase o imagine de la muzeu cu legenda „Am găsit un loc” și urmărea un canal neonazist pe Telegram.
Analiza pornește de la cazul zborului FlyDubai FZ1073, în care un copilot omanez ar fi încercat să prăbușească avionul peste aeroportul Ben Gurion. Autorul cere ca riscul să fie evaluat fără profilare etnică sau religioasă.
Ministrul sârb de Interne, Ivica Dačić, spune că atacatorul, care ar fi strigat „Allahu Akbar”, era monitorizat ca susținător al Statului Islamic. Israelul a confirmat o tentativă de atentat terorist și a precizat că niciun angajat al ambasadei nu a fost rănit.