Deficit bugetar aproape înjumătățit în opt luni: 2,89% din PIB, de la 4,51% anul trecut

România a încheiat primele opt luni ale anului 2026 cu un deficit bugetar de 59,42 miliarde de lei, reprezentând 2,89% din PIB — o scădere semnificativă față de 4,51% din PIB în aceeași perioadă din 2025, când deficitul era de 86,36 miliarde de lei. În termeni nominali, deficitul s-a redus cu 31%, respectiv cu 26,94 miliarde de lei.

Această îmbunătățire rezultă dintr-o creștere mai rapidă a veniturilor decât a cheltuielilor. Veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 11,4%, ajungând la 468,10 miliarde de lei (cu aproape 48 de miliarde de lei peste 2025), iar ponderea lor în PIB a urcat de la 21,9% la 22,8%. Cheltuielile totale s-au majorat cu doar 4,2%, atingând 527,53 miliarde de lei, iar ponderea lor în PIB a scăzut de la 26,4% la 25,7%.

Veniturile fiscale au crescut cu 14,3%, la 242,69 miliarde de lei. Încasările din TVA au fost deosebit de dinamice: 103,35 miliarde de lei, cu 25,2% peste nivelul din 2025 (o creștere de 20,80 miliarde de lei). Impozitele pe salarii și venituri au crescut cu 8,1%, până la 42,86 miliarde de lei, iar impozitele pe profit cu 9,1%, până la 29,55 miliarde de lei. Contribuțiile de asigurări sociale au ajuns la 147,53 miliarde de lei, cu 7,1% peste aceeași perioadă din 2025. Veniturile din impozite pe avere și taxe asociate proprietăților au crescut cu peste 30%, până la 11,02 miliarde de lei. Sumele primite de la Uniunea Europeană pentru rambursarea plăților și ca prefinanțare au crescut cu 37,7%, până la 43,38 miliarde de lei.

Investițiile au crescut semnificativ, de la 71,95 miliarde de lei în 2025 la 97,05 miliarde de lei în 2026, cu 25,1 miliarde de lei mai mult. Plățile pentru proiecte finanțate din cadrul financiar 2021–2027 și PNRR au crescut cu 27 de miliarde de lei, reprezentând o majorare de 67,3%.

O presiune continuă asupra bugetului vine din cheltuielile cu dobânzile la datoriei publice: 42,05 miliarde de lei în primele opt luni din 2026, cu 8,86 miliarde de lei (26,7%) mai mult decât în 2025. Ministerul Finanțelor a avertizat că această evoluție exercită o presiune importantă și că consolidarea fiscală rămâne esențială pentru limitarea costurilor datoriei pe termen mediu.

Cheltuielile cu salariile personalului bugetar au scăzut cu aproximativ 3,8%, pe fondul reducerii unor sporuri pentru anumite categorii. Cheltuielile pentru bunuri și servicii au crescut cu 7,1%, ajungând la 67,83 miliarde de lei.

Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, a declarat că execuția bugetară confirmă continuarea consolidării fiscale și că măsurile adoptate produc efecte, cu veniturile crescând mai rapid decât cheltuielile. Ministerul a subliniat necesitatea unei abordări prudente, prioritizării stricte a cheltuielilor și păstrării investițiilor esențiale pentru a menține consolidarea fiscală și pentru a finanța dezvoltarea României din fonduri europene.