Curtea de Apel București suspendă procedura proiectului legii salarizării, la cererea Federației Sanitas

Curtea de Apel București, Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a admis marți, 21 iulie, cererea de ordonanță președințială a Federației Naționale Sanitas și a suspendat procedura proiectului legii salarizării personalului plătit din fonduri publice, publicat pe 17 iulie pe site-ul Ministerului Muncii. Suspendarea rămâne valabilă până la soluționarea definitivă a dosarului nr. 3657/2/2026, iar decizia poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Sanitas susține că, prin efectul suspendării, proiectul de lege nu mai poate produce niciun efect și nu poate urma procedurile parlamentare, invocând o vădită aparență de nelegalitate legată de lipsa consultării reale cu sindicatele.

Ministerul Muncii, condus interimar de Dragoș Pîslaru, a reacționat ferm, precizând că nu a fost citat în proces și că, prin urmare, nu și-a putut exercita dreptul la apărare. Instituția susține că nu a elaborat un proiect de lege propriu-zis, ci doar un document tehnic care ar putea sta la baza unei inițiative parlamentare a partidelor pro-europene, motivând că un guvern demis prin moțiune de cenzură nu are drept de inițiativă legislativă. Ministrul Pîslaru a declarat pentru G4Media că „nu se întâmplă nimic” și că nu era vorba de o procedură clasică de inițiere a unui proiect legislativ. Ministerul a mai transmis că hotărârea instanței nu blochează dialogul social cu partenerii sociali și nici continuarea activității tehnice, și și-a rezervat dreptul de a formula recurs.

Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, s-a alăturat poziției lui Pîslaru, ironizând decizia instanței printr-o postare pe Facebook în care compara situația cu „Procesul lui Kafka”. Gândul a contestat însă această poziție, citând articolul 37 alineatul 3 din Codul administrativ, potrivit căruia un guvern demis nu poate iniția proiecte de lege, și amintind că avocatul Sanitas, Toni Neșcu (numit și Neacșu în unele relatări), a susținut că proiectul a fost elaborat de un guvern care nu mai avea acest drept.

Conflictul survine în plin val de nemulțumiri sindicale: cadrele medicale au organizat o grevă de avertisment de două ore pe 20 iulie și mențin calendarul pentru o grevă generală pe 28 iulie, acuzând că noua formă a legii ar plafona sau scădea veniturile pentru mai mult de jumătate dintre angajații din sănătate. Sindicaliștii de la metrou (USLM), profesorii, funcționarii publici și Federația SILVA din silvicultură au anunțat opoziție similară, avertizând asupra unor scăderi salariale de 25-40%, iar liderul USLM, Marian Artimon, a amenințat de asemenea cu grevă generală. În plus, potrivit unor relatări, anexa dedicată Justiției din proiect ar reduce indemnizațiile unor judecători și procurori cu grade superioare, deși le-ar crește pe cele ale magistraților aflați la început de carieră, ceea ce a provocat nemulțumiri și în sistemul judiciar.

Pe fondul acestor tensiuni, birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului urmau să se reunească miercuri pentru declanșarea procedurii de convocare a unei sesiuni extraordinare a Parlamentului, săptămâna viitoare, pentru a vota actele normative necesare îndeplinirii jaloanelor PNRR, inclusiv legea salarizării. Liberalii au anunțat că vor depune proiectul în Parlament în nume individual, iar PSD a pregătit un set consistent de amendamente, precizând că nu va vota legea dacă aceasta reduce veniturile angajaților.