Comisia Europeană propune interzicerea rețelelor sociale sub 13 ani și „mini-conturi” pentru copiii de 13 și 14 ani

Copiii sub 13 ani nu ar mai avea voie pe rețelele sociale, iar un cont propriu s-ar putea deschide abia de la 15 ani: sunt regulile din „EU Kids Act”, propunerea prezentată joi la Strasbourg de Comisia Europeană. Între 13 și 14 ani, minorii ar avea acces doar prin „mini-conturi” create și administrate de părinți sau tutori, cu contacte sociale limitate și cel mult o oră de ecran pe zi. Până la 18 ani, platformele ar trebui să respecte reguli speciale: fără derulare infinită, fără mecanisme de recompensare, fără notificări push noaptea și fără recomandări care îi împing pe copii spre conținut nociv, iar necunoscuții nu le-ar mai putea trimite mesaje. Profilurile minorilor ar fi implicit private, cu geolocalizare, cameră și microfon dezactivate, iar reclamele personalizate și algoritmii bazați pe activitatea anterioară le-ar fi interzise. Regulile acoperă și platformele video, jocurile online, chatboturile și companionii bazați pe inteligență artificială, care nu ar mai putea simula relații de prietenie ce creează dependență emoțională. Comisia propune și o aplicație europeană de verificare a vârstei, care nu păstrează actele de identitate sau datele biometrice.

Se schimbă și sarcina probei: platformele mari ar trebui să demonstreze în avans că serviciile lor sunt sigure și adaptate vârstei, prin planuri de conformare prezentate Comisiei și verificate de un auditor independent, în locul practicii de până acum, în care autoritățile trebuiau să dovedească prejudiciul după ce se produsese. Ursula von der Leyen a spus că părinții nu pot concura cu algoritmii și a invocat un Eurobarometru din iulie: 92% dintre europeni cer o protecție mai bună a copiilor online, circa 70% se tem de hărțuirea cibernetică și de ademenirea minorilor, iar tinerii petrec în medie 4-6 ore pe zi în fața ecranelor — 7-8 ore, în cazul celor care au intrat pe rețelele sociale înainte de 10 ani. Vicepreședinta executivă Henna Virkkunen a arătat că riscurile ar trebui testate înainte de lansarea serviciilor și a amintit anchetele deschise împotriva TikTok și Meta pentru design care creează dependență, efectul „rabbit hole” și verificări ineficiente ale vârstei, precum și concluziile preliminare împotriva marilor platforme pornografice. Înainte de propunere, Comisia a convocat un grup de experți, a discutat cu tinerii și a analizat experiența Australiei.