Von der Leyen propune un „articol 4" european și un Consiliu de securitate cu Canada, Norvegia și Marea Britanie

Uniunea Europeană urmează să capete un mecanism propriu de consultări în caz de amenințare, inspirat de articolul 4 al Tratatului Atlanticului de Nord: orice stat membru l-ar putea activa, iar toate celelalte ar trebui să se reunească pentru a coordona un răspuns comun. Anunțul a fost făcut miercuri de Ursula von der Leyen, în discursul anual privind Starea Uniunii, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg. Protocolul ar trebui să descurajeze escaladarea și să reducă impactul, iar Europa are nevoie de „propriul ghid" pentru contracararea amenințărilor hibride, a spus președinta Comisiei Europene.

Al doilea pilon este un Consiliu european de securitate, format nou care ar reuni statele Uniunii cu Canada, Norvegia și Regatul Unit, cu Ucraina asociată la coordonarea răspunsurilor. Von der Leyen a spus că urgența e mai mare astăzi din cauza naturii și amplorii riscurilor și a admis că doctrina, instituțiile și procesul decizional european nu au ținut pasul cu noua realitate, deși cooperarea cu NATO s-a consolidat. Ideea a fost lansată anterior ca inițiativă franco-germană și cerută repetat de comisarul pentru apărare Andrius Kubilius; nu e clar cum o vor privi secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președintele american Donald Trump. Ea a anunțat și intenția de a dezvolta cu Ucraina un sistem modular și mai accesibil de apărare antirachetă.

Invitatul de onoare a fost premierul canadian Mark Carney, așteptat să se adreseze plenului joi. Canada a fost prezentată drept partener-cheie, iar relația ar trece dincolo de acordul comercial CETA printr-o „Alianță pentru Viitor", fără aderare deplină la Uniune, considerată imposibilă juridic. A fost anunțat și proiectul de conectivitate „Middle Corridor", cu investiții de până la 12 miliarde de euro, iar deficitul comercial cu China a ajuns, potrivit ei, la un miliard de euro pe zi.

Comisia urmează să prezinte joi legislația KIDS Act, care ar limita accesul minorilor sub 15 ani la rețelele sociale și ar obliga platformele să demonstreze că sunt sigure pentru copii. Este pregătit și un „Cadru european de răspuns la situații de urgență" pentru deplasările masive de migranți „orchestrate și folosite ca armă", după criza din Ceuta, alături de triplarea efectivelor Frontex, la 30.000 de persoane, față de circa 7.800 acum. Un plan pentru valurile de căldură ar include detectarea timpurie și pregătirea sistemelor sanitare; von der Leyen a invocat 660.000 de hectare arse, circa 12 milioane de tone de culturi pierdute și peste 35.000 de decese suplimentare.

Discursul, al șaselea al ei în acest format, a avut și o componentă politică apăsată: von der Leyen a vorbit despre un „război cognitiv" purtat împotriva Europei de „ultranaționaliști sau anti-europeni" și de Rusia și despre nevoia de a anticipa și a răspunde în comun, prin Centrul pentru reziliență democratică. Ca dovadă că amenințările la adresa democrațiilor nu sunt „o fatalitate", a dat exemplul Ungariei, unde victoria partidului lui Péter Magyar a încheiat cei 16 ani de putere ai lui Viktor Orbán.