PSD anunță că nu va vota Legea salarizării; Comisia Europeană cere măsuri compensatorii de 4 miliarde de lei

Sindicatul Național Forța Legii a respins în integralitate varianta proiectului Legii salarizării unitare asumată de Guvern pe 20 august 2026, alăturându-se celorlalte patru confederații sindicale în contestarea reformei.

Organizația critică în special reducerea valorii de referință de la 4.100 de lei la 4.000 de lei, ceea ce determină ca fiecare coeficient de salarizare să valoreze cu 100 de lei mai puțin. Sindicatul avertizează că proiectul introduce niveluri de salarizare mai reduse pentru structurile teritoriale ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală și Autorității Vamale Române.

Forța Legii ridică și preocupări privind mecanismul de recompensare și evaluare bazat pe criterii de performanță, susținând că venitul unui salariat nu ar trebui să depindă de criterii interpretabile sau de decizii discreționare ale conducerii. Sindicatul avertizează că prevederea privind reducerea veniturilor cu până la 10% la neîndeplinirea criteriilor stabilite poate deveni un instrument de presiune asupra angajaților.

Sindicatul a declarat că ultimele două luni de negocieri și consultări de la Ministerul Muncii au fost doar o simulare a dialogului social și că varianta trimisă către Parlament ignoră amendamentele sale, transformând reforma salarială într-un instrument de tăiere a veniturilor și de deprofesionalizare a aparatului administrativ.

Comisia Europeană a transmis Ministerului Muncii o comunicare în care arată că draftul primit de la Dragoș Pîslaru depășește cu aproximativ 1 miliard de lei calculele inițiale ale legii salarizării trimise la Bruxelles. Oficialii europeni afirmă că legea implică un cost suplimentar din cauza diferențelor dintre matricea folosită în proiect și cea folosită pentru calculul costurilor. Comisia a identificat și o discrepanță între fișa de costuri și textul proiectului de lege în ceea ce privește sănătatea, estimată la aproximativ 1 miliard de lei.

Bruxelles-ul cere Guvernului să modifice urgent legea pentru a fi în deplină concordanță cu fișa de costuri și complet neutră fiscal, solicitând identificarea și adoptarea de măsuri pentru a compensa impactul fiscal suplimentar. Comisia Europeană propune ca o posibilă măsură extinderea contribuției CASS pentru pensii și cere un calendar clar pentru rambursarea arieratelor datorate sectorului judiciar. Instituția europeană consideră că aceste măsuri ar trebui legiferate în paralel cu legea salarizării sau, de preferat, înainte de adoptarea ei. Măsurile compensatorii ar trebui să aducă la buget aproximativ 4 miliarde de lei.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că valoarea de referință a fost redusă la cererea Ministerului Finanțelor, urmărind să creeze o zonă de tampon și să evite un downgrade de rating de țară. Pîslaru a afirmat că nu scade niciun venit și că există un mecanism de protecție a veniturilor.

Ca răspuns, Forța Legii a anunțat activarea imediată a stării de alertă sindicală în toate structurile locale din țară și participarea la pichetarea sediilor partidelor de la guvernare și a prefecturilor începând cu 1 septembrie 2026. Sindicatul a avertizat că, dacă proiectul nu este retras imediat pentru renegociere reală, va demara strângerea de semnături pentru declanșarea grevei generale în Administrația publică, Sănătate și Asistență socială.

Sindicatul i-a cerut președintelui României să medieze între Guvern și organizațiile sindicale reprezentative și să vegheze la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. De asemenea, le-a cerut parlamentarilor din toate partidele să respingă proiectul pe care îl consideră toxic.

Partidul Social Democrat a anunțat că nu va vota legea salarizării în forma actuală. Ciprian Șerban, fost ministru PSD, a declarat pe Facebook că legea este proastă, făcută în secret, fără consultarea reprezentanților angajaților și fără soluții economice reale pentru finanțarea unei grile echitabile. Șerban a susținut că varianta Pîslaru–Bolojan a fost respinsă de toate cele cinci confederații sindicale și că aceasta este cea mai slabă, nerealistă și discriminatorie de până acum. El a afirmat că legea salarizării nu poate fi reparată prin cosmetizări artificiale și că este obligatoriu și urgent să existe un guvern cu puteri depline care să repornească economia și să construiască o lege a salarizării cu consensul angajaților și sustenabilitate bugetară.

Șerban a transmis că ratarea jalonului din PNRR aparține exclusiv autorilor proiectului. Conform informațiilor disponibile, dacă Legea salarizării nu va fi adoptată, România riscă să piardă 770 de milioane de euro din finanțarea europeană.