Fără acord pe Legea salarizării la Cotroceni: partidele au primit noua variantă, decizia se amână pentru săptămâna viitoare

Legea salarizării în sectorul public, de care depind aproape 800 de milioane de euro din PNRR și veniturile a peste un milion de bugetari, rămâne fără o decizie politică. Întâlnirea de joi de la Palatul Cotroceni dintre președintele Nicușor Dan, liderii PSD, PNL, USR și UDMR și miniștrii interimari ai Muncii și Finanțelor s-a încheiat, după aproape două ore, fără nicio concluzie.

Liderii partidelor au primit o nouă versiune a proiectului cu modificări semnificative. Consilierul prezidențial Radu Burnete a anunțat că documentul respectă în principiu obligațiile asumate prin PNRR și se încadrează în constrângerile bugetare actuale. Burnete a subliniat că elaborarea noii legi a salarizării este dificilă din cauza impactului financiar și a numărului mare de persoane vizate.

Noua variantă aduce ajustări în sectoarele-cheie: valoarea punctului de referință scade de la 4.100 de lei la 4.000 de lei. În educație, coeficienții de salarizare pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar sunt majorați, iar premiile de performanță pentru personalul didactic și didactic auxiliar au fost eliminate din prima variantă. Pentru alte categorii, mecanismul premiilor este amânat cu un an, de la 2028 la 2029. Indemnizația pentru titlul științific de doctor este stabilită la 500 de lei brut pe lună, în anumite condiții.

În sănătate, plata în weekend crește de la 30% la 40%. Gărzile de sărbători se plătesc cu un tarif orar majorat de la 20% la 30%. Sporul maxim pentru condiții foarte periculoase urcă de la 50% la 55%, iar salariile vor fi diferențiate după categoria spitalului și secția. Sporul de 15% pentru ture va fi condiționat de efectuarea a cel puțin trei ture în fiecare dintre schimburile sistemului de 3×8 ore sau 2×12 ore. Din 2027, pentru unitățile sanitare cu paturi se instituie un proiect-pilot național, limitat la maximum 4% dintre unitățile sanitare cu paturi din anumite rețele sanitare.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat că datele pentru Educație și Sănătate au fost reevaluate și că au fost testate mai multe scenarii — eșalonarea creșterilor, majorări mai mari pentru anumite familii ocupaționale, aplicarea după 1 ianuarie. El a precizat că cererile sindicatelor nu pot fi acceptate integral, fiindcă efortul suplimentar ar depăși plafonul sustenabil și ar pune în pericol ratingul de țară. Pîslaru a subliniat că depășirea unei suplimentări de 8 miliarde de euro trebuie justificată prin măsuri compensatorii, că o creștere peste 12 miliarde a fost descurajată de Comisia Europeană și că nu s-a discutat nicio majorare de taxe. El a precizat că legea trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027 și că o amânare a adoptării pe anul viitor ar face imposibilă îndeplinirea jaloanelor relevante din PNRR. Pîslaru a adăugat că, dacă legea nu este adoptată, în sectorul public ar fi necesară probabil o majorare a salariilor în funcție de inflație.

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a cerut ca legea să fie echitabilă pentru angajați, să poată fi finanțată integral fără a periclita consolidarea fiscală și să respecte cerințele jalonului, amintind că datoria publică depășește 60% din PIB și că Legea responsabilității fiscal-bugetare nu permite cheltuieli suplimentare cât timp pragul este depășit.

Potrivit consilierului Burnete, partidele vor analiza documentul în zilele următoare. Discuțiile tehnice vor continua în weekend la Palatul Cotroceni, iar la începutul săptămânii viitoare liderii se vor reuni din nou cu președintele pentru a stabili dacă există consensul politic necesar adoptării. Tot atunci ar urma să fie programată o nouă ședință extraordinară a Parlamentului.

Înțelegerea de la Cotroceni, potrivit unor surse politice, este ca legea să fie asumată de toate cele patru partide, care să figureze ca inițiatoare. Dacă nu se ajunge la consens, niciunul nu va depune o variantă proprie.

Proiectul valorează aproape 170 de miliarde de lei pe an. Comisia Europeană respinsese miercuri varianta anterioară, invocând creșterea anvelopei salariale fără o sursă clară de finanțare. La cererea liderilor politici, față de forma din 17 iulie urmează să fie consultate și sectoarele cultură, diplomație și justiție, iar proiectul ar trebui să includă un mecanism de control împotriva deviațiilor după intrarea în vigoare.

Rămân în discuție și riscurile de calendar: potrivit unor surse politice, o eventuală sesizare la Curtea Constituțională ar putea împinge adoptarea peste termenul de 31 august, iar dacă legea intră în vigoare până în octombrie România ar suporta o penalizare de circa 20 de milioane de euro, jalonul fiind totuși considerat îndeplinit.