Comisarul european pentru migrație cere presiuni pe Maroc, inclusiv prin vize, după criza din Ceuta

Comisarul european pentru migrație, Magnus Brunner, a declarat joi că Uniunea Europeană trebuie să folosească toate pârghiile de care dispune în relația cu Marocul — inclusiv politica de vize — pentru a obține cooperarea Rabatului în chestiunea migrației. Brunner a avertizat că UE rămâne vulnerabilă atâta vreme cât controlul frontierelor externe depinde de bunăvoința unui stat vecin și a amintit precedentul din 2021, când autoritățile marocane au rămas pasive în fața unui alt val migrator spre Ceuta. Comisarul a cerut Consiliului UE și Parlamentului European să adopte directiva privind facilitarea migrației ilegale, propusă de Comisie în 2023, care ar permite sancționarea celor care organizează traficul de persoane. Brunner a refuzat să comenteze un posibil rol al Marocului în declanșarea crizei, invocând ancheta aflată în desfășurare în Spania, la care va participa și Europol; el a spus anterior că este de acord cu poziția guvernului spaniol, potrivit căreia „mafiile” traficanților au avut un rol în declanșarea valului.

Guvernul de la Madrid a anunțat că cel puțin 72.000 de migranți au pătruns ilegal în exclava Ceuta în doar câteva zile, iar aproximativ 70.000 s-au întors ulterior în Maroc, voluntar sau după expulzare. Autoritățile marocane și premierul spaniol Pedro Sánchez au susținut că traficanții au orchestrat valul după o decizie a justiției spaniole care interzice expulzarea migranților sosiți pe mare, Sánchez precizând că hotărârea nu ar trebui interpretată ca o încurajare a migrației. Mulți dintre cei întorși în Maroc au invocat lipsa locurilor de muncă și salariile insuficiente. Serviciile de informații spaniole au alertat autoritățile că se pregătește un nou asalt asupra Ceutei, după ce pe Facebook, WhatsApp și TikTok au circulat îndemnuri la o traversare înot a digului Tarajal în jurul datei de 15 august; autoritățile spaniole spun că sunt pregătite pentru un nou val și mizează pe cooperarea forțelor de ordine marocane.

Ministrul danez pentru imigrație și integrare, Morten Bodskov, a acuzat Rusia de agresiune hibridă împotriva Uniunii Europene, prin folosirea migrației ca armă de destabilizare. Ministerul danez al imigrației a prezentat date potrivit cărora peste 2.000 de articole false și 6.000 de postări pe rețelele sociale, mai ales pe Telegram, ar fi fost generate de actori susținuți de statul rus în timpul crizei din Ceuta. Mesajele susțineau fals că migranții marocani „au făcut o gaură” în frontiera europeană și că sistemul european de cooperare la frontiere „s-a prăbușit”, provocând „haos”. Ambasada Rusiei în Danemarca a respins acuzațiile și a cerut dovezi verificabile. Potrivit datelor daneze, intensitatea și volumul mesajelor online depășesc acum nivelul înregistrat înaintea pătrunderii de la sfârșitul lunii iulie.

Criza a amplificat tensiunile politice din Uniune. Peste 20 de șefi de guverne europene au semnat o scrisoare comună în care criticau abordarea Spaniei, iar mai multe guverne au propus izolarea Madridului; premierul italian Giorgia Meloni a suspendat simbolic aplicarea acordului Schengen în relația cu Spania, măsură fără efecte practice, întrucât Ceuta nu face parte din spațiul Schengen, iar Italia nu are frontieră comună cu Spania. Pedro Sánchez a calificat unele state europene drept „egoiste”. Disputa se suprapune peste o falie mai veche între nordul Europei, care vede Rusia drept principala amenințare, și sudul preocupat de migrație și de schimbările climatice — Sánchez respingând obiectivul NATO de 5% din PIB pentru apărare, iar Italia atingând abia vechea țintă de 2%.

În paralel, datele arată un paradox al migrației europene: în timp ce frontierele se înăspresc, UE a eliberat un număr record de 4,61 milioane de autorizații de ședere și muncă în 2024, traversările ilegale au scăzut cu 26% în 2025, până la aproape 178.000, iar cererile de azil depuse pentru prima dată au scăzut cu 27%, la circa 670.000. Guvernul Sánchez procesa 1,17 milioane de cereri ale unor migranți aflați deja ilegal în Spania și acordase peste 609.000 de permise temporare de muncă, Polonia avea 1,14 milioane de lucrători străini la finalul lui 2025, iar Germania a înregistrat o creștere de 77% a migrației forței de muncă calificate față de 2021, pe fondul scăderii fertilității în UE, de la 1,46 copii pe femeie în 2022 la 1,34 în 2024.