Ciucu anunță regenerarea Parcului Herăstrău în patru etape, pe 4-5 ani, cu 10 milioane de euro

Parcul Regele Mihai I, fostul Herăstrău, cel mai mare parc al Capitalei, va fi regenerat etapizat, în patru etape desfășurate pe parcursul următorilor patru-cinci ani, a anunțat primarul general al Bucureștiului, Ciprian Ciucu. Investiția totală este estimată la aproximativ 10 milioane de euro și se face printr-un model de colaborare public-privată între Primăria Municipiului București, Administrația Domeniului Public București, Fundația Comunitară București și Asociația Peisagiștilor din România – Filiala București-Ilfov, la care se adaugă Institutul Național al Patrimoniului.

Fundația Comunitară București a atras deja 900.000 de euro pentru proiect și alocă imediat 90.000 de euro pentru studiile și documentațiile tehnice — inventarierea arborilor, expertize dendrologice, evaluarea stării de sănătate și a riscului arborilor și planul de gestionare a acestora. Inventarul digital al arborilor va fi public și va constitui baza unui Registru Verde dedicat Parcului Herăstrău Vechi.

Prima etapă, aflată deja în execuție, constă în punerea în siguranță a celor aproximativ 8 kilometri de maluri ale Lacului Herăstrău, inclusiv la malurile insulelor din interiorul lacului, cu un cost de 57 de milioane de lei. Lacul a fost golit, iar șase puncte de lucru sunt deschise în zonele Barajul Băneasa, șoseaua București-Ploiești, zona ADP București, șoseaua Nordului, între pasajul CF și Ecluza Herăstrău, zona Fântânii Miorița, Piața Presei și bulevardul Aviatorilor. Până acum au fost realizați 2,5 kilometri de drum tehnologic și montate 1.200 de metri pătrați de palplanșe, iar lucrările la maluri ar urma să continue până în toamna anului 2027.

Ciucu a precizat că fiecare arbore va fi evaluat individual împreună cu Asociația Peisagiștilor, că arborii afectați vor fi îngrijiți timp de doi-trei ani pentru a fi salvați și că unii arbori care nu pot fi recuperați vor fi tăiați; aleile din jurul lacului nu vor fi lărgite, tocmai pentru a evita tăieri suplimentare. Primarul a declarat că dorește cât mai mult verde, cât mai puțin deranj și zgomot și cât mai multă natură în parc.

După finalizarea lucrărilor tehnice, Primăria, Institutul Național al Patrimoniului și Asociația Peisagiștilor vor pregăti documentația pentru integrarea noilor maluri în peisajul parcului, urmând apoi planul de management și masterplanul de investiții. Etapa următoare vizează zona istorică a parcului, dinspre Piața Charles de Gaulle și bulevardul Aviatorilor până spre Expoflora și zona Berăria H, unde vor fi analizate și refăcute aleile, spațiile verzi, mobilierul urban, locurile de joacă, terenurile sportive, Teatrul de Vară și sistemul de circulație pietonală.

Primarul a spus că Teatrul de Vară este nefolosit și necesită investiții pentru a putea găzdui evenimente pe timpul verii, că terenurile de sport nu sunt într-o stare bună, că locurile de joacă vor fi refăcute cu materiale cât mai naturale și că este posibilă extinderea Grădinii Japoneze. Ciucu a precizat că fiecare local din parcul Herăstrău va fi supus unei verificări foarte riguroase, iar dacă sunt 50 de localuri, va fi nevoie de 50 de spețe și de o analiză juridică foarte clară.

Ultima etapă prezentată vizează partea de nord-vest a parcului, descrisă de Ciucu drept una dintre cele mai degradate zone, inclusiv terenul de aproximativ patru hectare aflat în administrarea Ministerului Afacerilor Externe, în zona Clubului Diplomatic, pe care edilul l-a caracterizat drept „lăsat în paragină". Primăria a cerut oficial transferul acestui teren în administrarea municipiului. Ciucu a retransmis Ministerului Afacerilor Externe și Secretariatului General al Guvernului o hotărâre din 2017 privind terenul de patru hectare din Herăstrău. Ministra Oana Țoiu i-a transmis că este deschisă la discuții pentru demararea procesului de reîntregire a parcului.

Ciucu a mai afirmat că a găsit proiectul de consolidare a malurilor blocat la preluarea mandatului și că modelul de management creat pentru Herăstrău ar urma să fie extins ulterior și în alte mari parcuri, precum Parcul Carol și Parcul Tineretului.

Consultarea publică derulată în mai-iunie, la care au participat aproape 10.000 de bucureșteni, a arătat că 43,8% dintre respondenți sunt nemulțumiți de starea actuală a parcului, cu un scor mediu de satisfacție de 2,56 din 5. Modernizarea infrastructurii generale este prioritară pentru 83,2%, iar refacerea mediului natural pentru 74,3%. Cele mai solicitate măsuri punctuale sunt toaletele publice permanente, mai numeroase și mai curate (85,5%), iluminatul mai bun pe timp de noapte (81,4%) și reabilitarea aleilor și pavajelor (77,9%), la care se adaugă îmbunătățirea calității apei lacului, accesul mai bun la mal și facilitățile pentru activități nautice. Totodată, 63,8% dintre participanți s-au declarat disponibili pentru consultări viitoare, 3.581 de persoane și-au lăsat datele de contact, 38% ar face voluntariat, iar 28,9% ar contribui financiar.