Armata a detonat Stânca Pârjoaia de pe Dunăre, pentru a devia apa spre centrala de la Cernavodă

Militarii Armatei Române au reușit luni, 3 august 2026, să disloce Stânca Pârjoaia din cursul Dunării, în apropierea locului unde fluviul se desparte în brațul Bala și Dunărea Veche. Detonarea controlată a fost executată dimineață de scafandrii de luptă EOD, împreună cu specialiștii Brigăzii 10 Geniu și structuri ale Forțelor Navale, la solicitarea specialiștilor de la Apele Române. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, prezent la fața locului, a anunțat că au fost introduse 180 de kilograme de explozibil, la baza stâncii și într-o zonă superioară, și că scafandrii au observat că aproximativ patru metri din stâncă au dispărut în apa încă tulbure. O primă încercare, duminică, nu reușise, iar autoritățile au decis dublarea cantității de explozibil. În ultimele zile, MApN a intervenit cu peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice.

Stânca dirija apa preponderent pe brațul Bala — circa 85% din debit — lăsând doar aproximativ 15% pe Dunărea Veche, spre priza de apă care alimentează bazinul de răcire al Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, ce asigură aproximativ 20% din producția națională de energie. Administrația Națională Apele Române a calificat operațiunea drept un succes, anunțând dislocarea unei cantități importante de piatră (cel puțin 15 tone, potrivit primelor estimări). În zonă au fost trimise excavatoare de 35 și 60 de tone echipate cu picon, pentru spargerea mecanizată a rocii, și un greifer plutitor, iar o macara de mare tonaj urmează să extragă bucata de stâncă dislocată.

Dinamitarea este doar primul pas. Urmează scufundarea controlată a patru barje încărcate cu piatră (circa 150 de tone; prima barjă ar urma să primească aproximativ 500 de metri cubi de rocă) în gura brațului Bala, pentru realizarea unui epiu, respectiv a unui prag submers care să redirecționeze debitele către sectorul Cernavodă. Două barje erau deja la fața locului luni, iar celelalte două urmau să sosească, scufundarea fiind estimată până miercuri dimineață. Anamaria Agiu, de la Apele Române, a precizat că recomandarea specialiștilor este ca barjele să fie scufundate treptat, câte una, pentru a putea fi monitorizat efectul fiecărei etape. Obiectivul declarat este creșterea nivelului apei la Cernavodă cu 10–12 centimetri, față de nivelul actual de -218 cm, care ar putea coborî la circa -233 cm fără intervenție. Administrația Fluvială a Dunării de Jos continuă în paralel dragarea pe sectorul Dunărea Veche–Brațul Bala.

Contextul este cel al unei secete hidrologice severe: luni, Dunărea avea la intrarea în țară un debit de 1.500 mc/s, de aproximativ trei ori mai mic decât mediile multianuale de iulie–august și cu circa 25% sub nivelul de anul trecut, iar Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor estimează că vineri debitul ar putea coborî sub minimul istoric din august 2003, de 1.400 mc/s — pragul considerat critic pentru centrală. Radu Miruță a afirmat că, potrivit calculelor iniţiale, în scenariul cel mai favorabil centrala de la Cernavodă ar fi intrat miercuri sau joi în procedură de oprire. Ministrul a mai spus că operațiunea este utilă și pentru navigație și pentru viitoarele lucrări de dragare a Dunării Vechi, iar că „cursul Dunării spre Cernavodă este, de astăzi, mai lin”.

Intervenția a atras atenția presei internaționale, fiind rar ca armata să fie implicată într-o acțiune menită să protejeze funcționarea unei centrale nucleare. Reuters a descris-o ca o măsură fără precedent care arată amploarea crizei energetice și a notat că operațiunea deschide calea construirii unui baraj temporar, AP a relatat folosirea celor 180 de kilograme de exploziv, iar Le Figaro a numit intervenția spectaculoasă. Guvernul a instituit vineri starea de alertă la nivel național în sectorul energetic, iar producția a fost oprită temporar la fabricile Dacia și Ford din România până la 19 august.