Votul final pe legea integrității ajunge miercuri în Senat, după ce USR a depus un proiect fără „amendamentul Fritz"

Legea integrității, de care depinde ultima cerere de plată din PNRR și circa 770 de milioane de euro, ajunge miercuri la votul decizional în plenul Senatului. Comisia juridică a Senatului și-a amânat dezbaterea cel puțin până miercuri, după ce USR a depus marți în Parlament un nou proiect de lege a integrității, din care lipsește „amendamentul Fritz” — prevederea care duce la pierderea automată a mandatului pentru aleșii locali aflați în conflict de interese sau incompatibilitate și despre care mai mulți actori politici spun că îl vizează direct pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz.

USR cere parlamentarilor PNL să nu voteze miercuri forma deja aflată în procedură și să pornească o nouă procedură pe baza propriului proiect. Deputatul Sorin Șipoș a declarat că partidul face apel la votarea legii „într-o formă curată”, ca România să nu piardă banii din PNRR și fondurile europene, și susține că proiectul USR nu are efecte retroactive, respectă deciziile Curții Constituționale, digitalizează procedurile și consolidează ANI. Camera Deputaților adoptase legea luni, 24 august, cu 183 de voturi pentru, 84 împotrivă și 3 abțineri.

Comisia Europeană a anunțat marți că noua lege a integrității va fi evaluată în cadrul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată din PNRR, cerere care nu a fost încă depusă de autoritățile române, și a precizat că serviciile sale poartă discuții tehnice cu Bucureștiul pentru implementarea planului până la termenul-limită de 31 august 2026. Executivul european a confirmat și primirea scrisorii trimise de liderii grupurilor PPE și Renew Europe, Manfred Weber și Valérie Hayer, care reclamă îngrijorări serioase privind statul de drept, susțin că modificările ridică probleme în raport cu Constituția României, Convenția Europeană a Drepturilor Omului și dreptul UE și cer Comisiei să transmită că plata fondurilor este condiționată de reforme conforme cu principiile statului de drept și cu recomandările Comisiei de la Veneția.

Premierul interimar Ilie Bolojan a spus marți seara că scrisoarea cere Comisiei să verifice legea ANI și amendamentul Fritz și că, dacă legislația europeană este încălcată, ultima cerere de plată ar putea fi blocată. El a susținut totuși că adresa nu vizează tăierea banilor, ci modul în care sunt adoptate legile finanțate din fonduri europene, că proiectul trebuie votat pentru ca România să bifeze jalonul și că, dacă verificarea rapidă arată că „lucrurile nu sunt în regulă”, se mai pot face corecții. Bolojan a atribuit amendamentul PSD și AUR și a amintit că România a bifat toate celelalte jaloane mari, cu excepția Legii salarizării și a Legii ANI.

În Senat, votul rămâne incert: senatorul AUR Petrișor Peiu a declarat marți seara că nu va vota în plenul de miercuri și le-a cerut colegilor să nu se implice în „scandalul” PSD–USR, în condițiile în care grupul urma să decidă abia miercuri dimineață, inclusiv varianta abținerii. PSD, care a susținut legea, le-a cerut public PNL și USR să spună dacă sprijină demersul familiilor lor politice europene — PPE, respectiv Renew — și dacă își asumă consecințele asupra plății celor 770 de milioane de euro.