USR și PNL contestă Legea Integrității la CCR; Curtea ar putea judeca cazul pe 12 august

Curtea Constituțională a înregistrat joi sesizarea depusă de USR și de opt senatori ai PNL împotriva Legii Integrității, adoptată miercuri de Senat în calitate de cameră decizională, cu 105 voturi pentru, opt împotrivă și șapte abțineri. Termenul stabilit pentru soluționarea obiecțiilor de neconstituționalitate este 12 august, judecătorii urmând să fie convocați deși Curtea se află în vacanță judecătorească.

Sesizarea a fost depusă în comun tocmai pentru ca legea să poată fi analizată în regim de urgență, întrucât de adoptarea și publicarea actului normativ în Monitorul Oficial până la 31 august depinde validarea unui jalon din PNRR de aproximativ 771 de milioane de euro.

Legea reformează activitatea Agenției Naționale de Integritate și stabilește 47 de categorii de demnitari cu obligația de a depune declarații de avere și de interese, iar ANI urmează să publice pe site declarațiile de interese financiare în termen de 60 de zile. Contestate sunt în special amendamentele susținute de PSD și AUR: cel care extinde obligația declarațiilor și asupra „persoanei care are relații asemănătoare acelora dintre soți" și norma tranzitorie potrivit căreia persoanelor pentru care s-a constatat definitiv starea de incompatibilitate sau conflictul de interese și pentru care nu s-a împlinit termenul de 3 ani le încetează de drept funcția, demnitatea publică ori mandatul, la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

USR a susținut că acele prevederi contravin statului de drept, normelor europene și Constituției. Sesizarea USR-PNL a fost semnată atât de parlamentari care au votat împotriva legii, cât și de unii care au susținut-o la votul final; din partea PNL au semnat opt lideri, printre care Daniel Fenechiu și viceliderul grupului liberal din Senat, Glad Varga, mai mulți fiind considerați apropiați ai premierului Ilie Bolojan.

Miza politică ține de situația liderului USR Dominic Fritz: în 2023 inspectorii de integritate au constatat un conflict de interese legat de aprobarea unui referat pentru modificarea unui Plan Urbanistic Zonal, documentația fiind realizată de firma unui arhitect care îl împrumutase cu 25.000 de lei în campania din 2020, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv contestația și a menținut raportul ANI. Fritz nu are o condamnare penală. USR și PNL susțin că norma tranzitorie ar avea efect retroactiv și ar putea duce la pierderea mandatului său de primar al Timișoarei.

Amendamentul privind partenerii de viață a deschis și o discuție despre parteneriatul civil, inexistent juridic în România. Asociația ACCEPT a cerut Parlamentului să reglementeze și drepturile partenerilor, nu doar obligațiile, invocând articolul 26 din Constituție, decizia CCR nr. 562/2017 și jurisprudența CEDO, și acuzând statul că recunoaște familiile de facto doar pentru a le impune sarcini.