Un F-16 românesc a doborât a doua dronă în mai puțin de 24 de ore, în Delta Dunării

Un avion de luptă F-16 al Forțelor Aeriene Române a doborât sâmbătă dimineață, 25 iulie, o dronă care a pătruns neautorizat în spațiul aerian național, la aproximativ 10 kilometri vest de localitatea Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării. Este a doua dronă neutralizată de aviația română în mai puțin de 24 de ore. Potrivit Ministerului Apărării Naționale, sistemele de supraveghere radar au detectat ținta la ora 08:22, în zona de frontieră cu Ucraina, iar două aeronave F-16 Fighting Falcon aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană au interceptat-o și au executat procedurile standard de identificare și neutralizare. Drona a fost lovită la ora 08:34, într-o zonă nepopulată și greu accesibilă, la 9,6 kilometri vest de Sfântu Gheorghe — o intervenție încheiată în aproximativ 12 minute de la detectare. Pentru județul Tulcea a fost emis un mesaj RO-ALERT care avertiza populația asupra riscului căderii unor obiecte din spațiul aerian.

Președintele Nicușor Dan a anunțat că drona a fost doborâtă în jurul orei 08:30 de un pilot român aflat la manșa unui F-16, iar ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a confirmat detaliile tehnice ale intervenției. MApN a precizat că a doua dronă a fost angajată de același pilot, la manșa aceleiași aeronave și asistat de același coleg, care neutralizase vineri, 24 iulie, o dronă de tip Shahed deasupra unei zone nelocuite din apropierea localității Padina, județul Buzău, după ce aparatul survolase teritoriul național pe circa 200 de kilometri. Identitatea pilotului nu a fost făcută publică; șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a arătat că pilotul are gradul de căpitan și nu mai mult de 28 de ani, colegul său este locotenent, iar militarii care au coordonat interceptarea de la sol sunt sublocotenent și locotenent. Vlad a declarat că militarii români nu lasă fără răspuns nicio încălcare a spațiului aerian și că dorește decorarea pilotului cu o distincție națională, iar dacă acest lucru nu se va întâmpla, îl va recompensa în interiorul instituției militare.

Căutarea fragmentelor dronei și ale rachetei interceptoare în zona de impact din județul Tulcea a fost întreruptă sâmbătă seara și urma să fie reluată duminică, 26 iulie, terenul fiind greu accesibil. Cazul este cercetat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, în timp ce procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești s-au sesizat din oficiu în privința dronei doborâte în Buzău. Ministerul Apărării a arătat că analiza resturilor ar putea permite stabilirea tipului dronei, a încărcăturii și a traseului urmat, precum și a provenienței aparatului, și că spațiul aerian este monitorizat permanent, în contact strâns cu structurile aliate. Incidentele sunt puse în legătură cu atacurile rusești asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în proximitatea frontierei fluviale cu România.

Radu Miruță a respins criticile privind folosirea unor rachete scumpe împotriva unor drone ieftine, susținând că siguranța oamenilor nu are preț, că F-16 reprezintă o soluție de ultimă instanță și că sunt necesare „soluții mult mai ieftine”, respectiv sisteme antiaeriene dedicate dronelor mici, care zboară la altitudini joase. Ministrul a afirmat că prin programul SAFE au fost contractate în timp record sisteme antidronă, dar că livrările durează între 11 și 24 de luni, și a susținut că amenințarea dronelor există de peste trei ani fără să fi existat o preocupare reală pentru înzestrare. El a spus că dispozitivul militar din Dobrogea este reevaluat periodic, că era în concediu în momentul incidentelor, dar a rămas ministru al Apărării, și că doborârea a două drone în două zile consecutive dovedește că strategia funcționează. Comandantul detașamentului Forțelor Aeriene Române din Lituania a explicat că avioanele de luptă nu au fost concepute pentru combaterea dronelor mici, că încadrarea țintei cu radarul de bord este o etapă esențială și că durata unei angajări variază de la câteva minute la peste o oră, în funcție de condițiile operative.

Incidentele au generat și un scandal politic: deputatul AUR Eduard Koler a respins acuzațiile potrivit cărora partidul s-ar fi opus doborârii dronelor, susținând că votul a vizat mecanismul de comandă, care ar transfera decizia privind folosirea forței pe teritoriul României către structurile aliate. Fostul președinte Traian Băsescu a cerut negocieri cu partea ucraineană, iar Sebastian Ghiță a acuzat că rachetele folosite ar fi costat peste 1 milion de euro pentru două drone de circa 100.000 de euro fiecare. Expertul în securitate Hari Bucur-Marcu a apreciat că raportul dintre valoarea țintei și cea a mijlocului de lovire nu este un criteriu profesionist de eficiență și că României i-ar mai trebui unul-doi ani de pregătire pentru asemenea situații.