UE a adoptat sancțiuni împotriva a aproape 1.600 de persoane și entități din industria de război a Rusiei

Miniștrii de externe ai Uniunii Europene au adoptat luni, 12 octombrie, la reuniunea de la Luxemburg, sancțiuni noi împotriva a aproape 1.600 de persoane și entități legate de complexul militaro-industrial al Rusiei. Pachetul vizează 743 de persoane și 826 de entități și prevede înghețarea activelor în UE și interdicția de călătorie. Prin acest vot, miniștrii au ratificat acordul la care ajunseseră ambasadorii statelor membre miercurea trecută, la Bruxelles.

Kaja Kallas, șefa diplomației UE, a anunțat decizia pe X. Ea spune că este cea mai mare extindere a listei de sancțiuni de când Rusia a început războiul și că peste jumătate dintre cei vizați ar avea legături cu lanțul de producție a rachetelor balistice. Potrivit lui Kallas, sancțiunile ar face „mult mai greu, mai lent și mai scump” pentru Rusia să producă armele folosite împotriva ucrainenilor, iar Europa ar arăta din nou un front unit.

Lista include companii din industria de apărare, din construcțiile navale, aviație, electronică și industria aerospațială. Pe ea intră și 77 de parlamentari ruși care au candidat la alegerile pentru Duma de Stat din septembrie, organizate în teritoriile ucrainene ocupate. Cu noul pachet, numărul total al persoanelor și entităților sancționate de UE din cauza războiului ajunge la aproape 4.600. La cererea Estoniei, o companie rusă care furnizează pământuri rare unei instalații estoniene a fost scoasă din pachet, împreună cu o persoană asociată ei.

Reuniunea a avut loc pe fondul nemulțumirii europene față de acordul prin care SUA cumpără motorină rusească, ceea ce înseamnă de facto ridicarea sancțiunilor americane. Kallas avertizează că relaxarea sancțiunilor îi aduce Moscovei venituri în plus pentru război și susține că sancțiunile europene i-ar fi provocat Rusiei pierderi de circa un trilion de euro. Ea a numit binevenit anunțul lui Donald Trump despre un armistițiu energetic, dar a spus că rămâne de văzut dacă Rusia îl va respecta.

Pe agenda miniștrilor s-au mai aflat atacurile hibride atribuite Rusiei, securitatea la Marea Neagră și deschiderea a două clustere de negociere pentru aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova. Clusterele s-ar deschide a doua zi dacă Ucraina adoptă o nouă lege privind educația minorităților, condiție pusă de Ungaria.