Ucraina primește 6,1 miliarde de euro și tehnologie militară de la aliații europeni de Ziua Independenței

Comisia Europeană a aprobat luni, de Ziua Independenței Ucrainei, o nouă tranșă de sprijin financiar de 6,1 miliarde de euro pentru Kiev, destinată achiziționării de sisteme de apărare antiaeriană și antirachetă, rachete interceptoare, muniție, radare și senzori pentru detectarea dronelor. Suma face parte din mecanismul european „Ukraine Support Loan", cu o valoare totală de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026-2027, din care aproximativ 60 de miliarde sunt destinate achizițiilor de apărare.

Alături de sprijinul financiar, aliații europeni au anunțat și transferuri de tehnologie militară. Suedia a deblocat livrarea avioanelor de vânătoare Gripen către Ucraina. Marea Britanie, sub conducerea noului prim-ministru Andy Burnham, a transferat tehnologie clasificată pentru producția locală de rachete Storm Shadow și a partajat oficial detalii și tehnologie pentru echipamente de bruiaj electronic. Uniunea Europeană a asigurat o tranșă suplimentară de 3,47 miliarde de euro, iar António Costa a garantat deblocarea unor fonduri de urgență pentru reparațiile infrastructurii energetice distruse de bombardamentele Rusiei din această vară.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Europa ajută Ucraina să își protejeze populația și spațiul aerian, arătând un sprijin „neclintit și concret". Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a precizat că Ucraina a fost lovită luna trecută de 376 de atacuri cu rachete. Șapte din nouă liste de echipamente militare transmise de fostul ministru al Apărării ucrainean, Mîhailo Fedorov, au fost aprobate, ajungând la un total de 11 liste aprobate; două cereri, printre care achiziția de rachete Patriot americane, așteaptă încă o derogare privind originea componentelor.

Decizia a venit în ziua în care la Kiev se întrunea Coaliția Voluntarilor, formată din peste 30 de țări, pentru a discuta noi modalități de sprijin împotriva agresiunii ruse. Germania și Franța au susținut accelerarea comenzilor de apărare aeriană și muniție, statele nordice și baltice au cerut extinderea mecanismului pentru dezvoltarea producției de armament chiar în Ucraina, iar România și Polonia au argumentat că apărarea Ucrainei reprezintă prima linie de apărare a flancului estic al NATO și UE. Ungaria a renunțat la vetoul care blocase programul, după schimbarea guvernului de la Budapesta și plecarea lui Viktor Orbán, iar participarea Regatului Unit permite industriei britanice de apărare să acceseze fondurile.

La reuniune s-a discutat și despre numărul tot mai mare de incidente cu drone la frontierele NATO și despre alte activități hibride desfășurate de Rusia, precum și despre necesitatea de a asigura securitatea navigației și a rutelor comerciale în Marea Neagră. Cancelarul german Friedrich Merz a transmis, printr-un mesaj video, că Germania rămâne „ferm alături de Ucraina", iar președintele României, Nicușor Dan, a reafirmat sprijinul țării pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, care marchează luni 35 de ani de la independență, în al cincilea an de rezistență în fața agresiunii ruse.

Kremlinul a acuzat Uniunea Europeană că finanțează continuarea conflictului și devine parte implicată direct în război. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că Moscova privește planurile privind producția locală de rachete Storm Shadow din Ucraina extrem de negativ și a acuzat că Londra ia parte direct la acest război.