Toate cele cinci confederații sindicale cer retragerea legii salarizării bugetarilor

Conflictul dintre sindicate și Guvern pe tema noii legi a salarizării personalului bugetar s-a extins semnificativ: pe lângă cele trei mari federații din educație (Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, „Spiru Haret” și „Alma Mater”), care reprezintă peste 300.000 de angajați și refuzaseră deja consultările de la Ministerul Muncii, s-au adăugat acum toate cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național — Cartel ALFA, Frăția, Confederația Sindicatelor Democratice din România, Meridian și Blocul Național Sindical. Într-un comunicat comun transmis joi, acestea cer retragerea imediată a proiectului și anunță că se retrag din toate consultările privind forma actuală a actului normativ, pe care o consideră defectuoasă și lipsită de susținere din partea angajaților din sectorul bugetar.

Confederațiile solicită partidelor parlamentare să oprească procedurile de adoptare și să reia procesul abia după învestirea unui guvern cu puteri depline, într-un cadru de dialog social instituționalizat. Ele estimează că un proiect echilibrat, sustenabil și predictibil poate fi realizat în cel mult șase luni, fără diminuarea veniturilor niciunei categorii de bugetari, și susțin că forma actuală a generat deja tensiuni sociale grave și proteste. Totodată, contestă argumentul Guvernului potrivit căruia adoptarea rapidă ar fi necesară pentru încasarea fondurilor din PNRR, susținând, pe baza propriilor calcule, că economiile bugetare din primele șase luni ale anului ar depăși deja cei aproximativ 770 de milioane de euro aferenți acestui jalon; sindicatele acuză Executivul interimar că promovează o „campanie de dezinformare” privind impactul financiar al legii.

Federațiile din educație, la rândul lor, acuză Guvernul că proiectul încalcă grav angajamentele asumate la finalul grevei generale din 2023 și consideră demersul nu doar ilegal, ci o dovadă că educația nu este o prioritate a actualului cabinet. Ele au cerut Parlamentului fie respingerea proiectului, fie revenirea la varianta elaborată în 2024 împreună cu Banca Mondială. Un scenariu similar s-a petrecut deja în sănătate, unde sindicatele din Federația „Solidaritatea Sanitară” și Sanitas au refuzat de asemenea consultările și au obținut în instanță suspendarea procedurilor legate de această lege.

Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a reacționat spunându-se „consternat” și afirmând că sindicatele „nu au cum să refuze dialogul”. El a precizat că întâlnirea de joi nu fusese convocată pentru negocieri propriu-zise, ci pentru analizarea solicitărilor din sistem, întrucât Ministerul Muncii are în prezent doar un rol tehnic, negocierile fiind mediate de Administrația Prezidențială. Pîslaru a menționat că s-a întâlnit deja, miercuri, timp de aproximativ trei ore, cu ministrul Educației, iar sindicatele din Educație vor fi invitate din nou la discuții săptămâna viitoare; el urma să prezinte concluziile întâlnirilor la Palatul Cotroceni. Proiectul legii trebuie adoptat până la finalul lunii august pentru a nu se pierde fonduri din PNRR și ar urma să intre în dezbatere parlamentară în sesiunea extraordinară din săptămâna următoare.