Studiu pe 21.000 de gemeni: genele și familia explică mare parte din legătura dintre ecrane și depresia adolescenților

Factorii genetici și mediul familial pot explica o parte importantă a legăturii dintre folosirea excesivă a ecranelor și riscul de depresie sau anxietate la adolescenți. La această concluzie a ajuns un studiu al Institutului Karolinska din Suedia, publicat joi, 8 octombrie, în revista Nature Human Behaviour. Cercetarea a urmărit peste 21.000 de persoane din perechi de gemeni suedezi, de la vârsta de nouă ani până la maturitate. La 15 ani, adolescenții care petreceau zilnic peste șase ore cu activități interactive, precum jocurile video, conversațiile online și navigarea pe internet, aveau o probabilitate de peste două ori mai mare de a primi ulterior un diagnostic de depresie sau anxietate decât cei care stăteau cel mult două ore pe zi în fața ecranelor. Când au fost comparați gemeni din aceeași familie, mai ales gemeni identici, majoritatea acestor asocieri s-au redus considerabil. Pentru vizionarea de programe TV sau de materiale video, legătura a fost mult mai slabă sau a lipsit.

Tong Gong, unul dintre autorii principali, spune că asocierea „ar fi putut fi supraestimată în unele cazuri”, pentru că studiile anterioare nu au putut ține cont pe deplin de factorii familiali comuni. Studiul are însă limite: este observațional și nu poate stabili cauzalitatea, timpul petrecut în fața ecranelor a fost raportat chiar de participanți, iar datele au fost strânse înainte de răspândirea telefoanelor inteligente și a rețelelor sociale. Autorii recomandă ca ghidurile despre ecrane să țină cont de tipul activităților, de motivele pentru care sunt folosite și de particularitățile adolescenților și ale familiilor lor, nu doar de numărul de ore.