Stelian Ion: Este absolut anormal să menții în funcție un fost ofițer de Securitate din Revoluție

Investigația jurnalistică Recorder din 26 august 2026 a ridicat acuzații grave privind implicarea lui Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază, în acțiunile de represiune din decembrie 1989 și iunie 1990. Conform investigației, Pahonțu ar fi fost ofițer al Trupelor de Securitate și plutonul său ar fi fost integrat în dispozitivul forțelor de represiune din zona Universitate–Intercontinental în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989, unde au fost uciși 48 de oameni, 150 au fost răniți, iar peste o mie au fost bătuți și arestați. Investigația documentează și prezența lui Pahonțu și a unității sale în acțiunile împotriva manifestanților din Piața Universității din iunie 1990.

Președintele Nicușor Dan a respins acuzațiile, afirmând că Pahonțu nu se află în situația celor care au participat la acțiunile de opresiune din acea perioadă. Dan a susținut că SPP este un serviciu profesionist și că la numirea lui Pahonțu, acum 21 de ani, CSAT a efectuat o verificare la CNSAS. Președintele a afirmat că articolul Recorder are un titlu care nu este justificat de conținut și că nu a făcut o evaluare managerială a lui Pahonțu. A precizat că SPP nu este serviciu de informații și că șeful acestuia nu a participat la acțiunile împotriva protestatarilor nici în 1989, nici în 1990. Dan a declarat că nu apreciază ca prioritară analiza activității de conducere a lui Pahonțu, considerând că există alte probleme nerezolvate, inclusiv lipsa unei strategii economice și chestiunea alegerilor anulate. A subliniat că din punct de vedere moral, orice persoană care a participat la acțiuni de reprimare la Revoluție sau la Mineriadă nu ar trebui să ocupe o funcție înaltă în stat, dar că Pahonțu nu este în această categorie.

Irineu Darău, ministrul interimar din USR, a declarat vineri la Ploiești că trebuie lămurite fără întârziere toate circumstanțele privind scandalul legat de Pahonțu și că trebuie să existe consecințe. Darău a afirmat că trebuie luate decizii ferme în acest caz, subliniind că acolo unde a existat o implicare de partea statului comunist, nu poate exista o implicare la alt nivel în statul democratic. El a exprimat regretul că nu a existat o lege a lustrației, care ar fi rezolvat multe, și a subliniat că statul român ar trebui să aibă transparență totală privind implicările din vremea comunismului.

Organizații civice au anunțat un protest la Palatul Cotroceni pentru a cere demiterea lui Pahonțu. Douăzeci și cinci de organizații și grupuri civice, inclusiv Corupția Ucide și Rezistența Civică Galați, i-au cerut președintelui Nicușor Dan să îl elibereze din funcție pe șeful SPP. Semnatarii scrisorii susțin că investigația Recorder ridică întrebări grave și cer lui Dan să explice dacă știa despre trecutul lui Pahonțu în aparatul represiv al regimului Ceaușescu sau dacă informațiile nu i-au fost aduse la cunoștință. Activiștii civici critică răspunsul președintelui, susținând că acesta ignoră promisiunile din campanie privind reformarea statului și ruperea de vechile rețele de putere.

Dominic Fritz a cerut explicații după ancheta Recorder și a afirmat că acuzațiile sunt foarte grave, solicitând ca Pahonțu să clarifice acuzațiile privind implicarea sa în evenimentele din decembrie 1989 și în reprimarea protestelor din Mineriadă. Fritz a spus că trebuie aflat tot adevărul despre rolul lui Pahonțu și despre instituțiile care ar fi acoperit adevărul.

George Simion a acuzat o manipulare în favoarea lui Nicușor Dan și a susținut că Pahonțu ar fi contribuit la victoria acestuia în alegerile prezidențiale.

Vineri, deputatul USR Stelian Ion a declarat că este „absolut anormal" ca o persoană să fie menținută în funcție după ce s-a aflat că a fost prezentă în perioada Revoluției ca ofițer în trupele de Securitate. Ion a spus la Palatul Parlamentului că menținerea unei asemenea persoane în funcție este „o pată pe obrazul acestei funcții" și că trebuie puse lucrurile în ordinea lor firească. El a susținut că, altfel, nu vor dispărea „securismul" din stat și influențele nefaste ale rețelelor create după 1989. Ion a afirmat că, în perioada în care a fost ministru, a refuzat serviciile de pază ale SPP, iar insistența unor ofițeri și lucrători SPP de a beneficia de serviciul de pază i s-a părut suspectă. Deputatul USR a susținut că au existat de-a lungul anilor derapaje ale conducerii SPP și presiuni exercitate de la nivelul conducerii, și că există persoane care relatează că Lucian Pahonțu sugera anumite numiri în funcții. Ion a afirmat că imixtiunea unui astfel de serviciu în chestiuni politice este „de o gravitate foarte, foarte mare, îngrijorătoare" și că trebuie evitată transformarea SPP într-o structură de informații.