STB și-a cerut insolvența la Tribunalul București; judecătorul-sindic va decide deschiderea procedurii

Societatea de Transport București (STB) a depus joi, 6 august 2026, la Tribunalul București, cererea de deschidere a procedurii de insolvență. Dosarul a fost înregistrat în aceeași zi, în materia „faliment”, cu obiectul „cererea debitorului”, potrivit art. 66 alin. 10 din Legea nr. 85/2014; STB SA figurează ca debitor, iar BMF Grup Soluții Integrate SRL apare ca creditor. Compania a precizat că depunerea cererii este doar o etapă procedurală, deschiderea efectivă a procedurii urmând să fie analizată și dispusă de judecătorul-sindic. Potrivit legii, cererea debitorului se judecă de urgență, în termen de 10 zile, în camera de consiliu și fără citarea părților.

STB a transmis că activitatea de transport public se desfășoară în condiții normale și că circulația vehiculelor, programele de transport și serviciile oferite călătorilor nu sunt afectate de acest demers, urmând să informeze public despre etapele următoare și despre măsurile de stabilizare și reorganizare. Demersul a fost făcut în baza Hotărârii Consiliului General al Municipiului București nr. 314 din 21 iulie 2026 — adoptată cu 39 de voturi pentru și șapte abțineri — și a hotărârii Adunării Generale a Acționarilor, prin care AGA a fost mandatată să ceară Consiliului de Administrație declanșarea insolvenței.

Primarul general Ciprian Ciucu a susținut că STB „a făcut ceea ce era corect” solicitând instanței insolvența și că procedura va duce la salvarea companiei, întrucât împiedică acumularea de noi penalități și datorii, executările silite și poprirea conturilor. El a arătat că transportul în comun de suprafață costă 34% din bugetul Primăriei Capitalei, iar dacă la costul de operare se adaugă datoriile și penalitățile, valoarea cumulată ajunge cât întregul buget al instituției — pentru 2025, 5,6 miliarde de lei. Potrivit datelor prezentate de primar, STB a încheiat anul 2025 cu datorii de circa 1,72 miliarde de lei, din care aproximativ 1,49 miliarde de lei obligații către ANAF și circa 402 milioane de lei penalități. Ciucu a mai avertizat, în ședința Consiliului General, că fără această măsură STB ar fi intrat în faliment, iar Primăria ar fi ajuns în incapacitate de plată, comentând după vot: „Ne-a trecut glonțul pe la ureche”.

Primarul a dat asigurări că planul de restructurare și redresare nu va afecta continuitatea serviciului de transport și nici salariile șoferilor, vatmanilor și celorlalți angajați, iar furnizorii vor fi plătiți. El a anunțat că investițiile vor continua — modernizarea depourilor, refacerea liniilor de tramvai și a utilităților de sub ele — și că bucureștenii vor vedea o modernizare a transportului public, compania urmând să fie administrată corect și „decăpușată”. Ciucu a atribuit o mare parte din vina ultimilor opt ani Asociației de Dezvoltare Intercomunitară TPBI, care, spune el, nu și-a îndeplinit misiunea și a dus la explozia costurilor de operare în ultimii cinci ani, avertizând că structura fie își asumă rolul, fie va fi desființată.

În paralel cu procedura judiciară, STB derulează măsuri de reorganizare internă. Andrei Dinculescu-Bighea a declarat pe 21 iulie că Programul de Plecări Voluntare face parte din procesul de reorganizare, se adresează unui număr maxim de 200 de salariați și oferă un pachet compensatoriu echivalent cu șase salarii medii brute la nivelul companiei, înscrierile derulându-se pe parcursul a patru zile lucrătoare de la comunicarea oficială; cererile angajaților de pe posturi critice sau care nu se desființează pot fi respinse motivat. Compania are în prezent 9.504 salariați, iar planul de eficientizare prevede circa 800 de disponibilizări.