Spania: informații contradictorii privind amploarea asaltului migratoriu din Ceuta și rolul Marocului

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a scris luni premierului spaniol Pedro Sánchez, promițând sprijinul Bruxellesului după afluxul masiv de migranți în exclava Ceuta și cerând consolidarea frontierelor externe ale Uniunii Europene în punctele cele mai sensibile, inclusiv la Ceuta și Melilla, prin supraveghere sporită și, dacă este necesar, prin bariere fizice. În scrisoare, ea a lăudat „gestionarea rapidă" a returnărilor de către autoritățile spaniole și marocane, care ar fi împiedicat deplasarea ilegală a migranților către Spania continentală și restul Europei, a subliniat că protecția frontierelor externe este o responsabilitate europeană împărțită și a prezentat cinci priorități pentru politica de migrație și frontieră a UE — printre care prevenirea migrației ilegale, întărirea frontierelor externe și îmbunătățirea procedurilor de returnare. Von der Leyen a propus și creșterea sprijinului tehnic și financiar pentru Maroc, descris ca partener strategic în combaterea traficului de migranți, precum și dezvoltarea unor sisteme de avertizare timpurie. Comisarul european pentru migrație, Magnus Brunner, i-a transmis ministrului spaniol de interne, Fernando Grande-Marlaska, că UE este dispusă să trimită personal suplimentar al Frontex în Ceuta.

Miniștrii de interne ai statelor membre se reunesc marți într-o videoconferință de urgență, convocată după solicitarea Spaniei, pentru a discuta un răspuns european comun la migrația clandestină. Italia intenționează să propună la reuniune crearea unor centre pentru migranți în afara Uniunii Europene, după modelul centrelor sale din Albania.

Spania a reafirmat luni că suveranitatea sa asupra Ceuta este „incontestabilă". Ministrul de externe José Manuel Albares a declarat că Ceuta și Melilla fac parte integrantă din teritoriul spaniol, a spus că Madridul se așteaptă acum la același sprijin din partea celorlalte state membre pe care l-a oferit în trecut în crizele migrației și a criticat dur guvernul italian, acuzându-l că a contribuit la amplificarea dezinformării. Potrivit Madridului, „cvasitotalitatea" celor circa 60.000 de persoane care au trecut ilegal frontiera joi și vineri au fost retrimise în Maroc — aproximativ 69.500 de returnări în ultimele patru zile, conform estimărilor spaniole.

Poliția din Ceuta a anunțat că din oraș au ieșit până acum 73.500 de migranți și că mai sunt între 3.000 și 5.000 în enclavă. Estimările privind numărul celor rămași diferă ușor: delegatul guvernului la Ceuta, Miguel Ángel Pérez Triano, a vorbit luni despre circa 2.500 de persoane, în timp ce președintele orașului autonom, Juan Jesús Vivas, a estimat între 3.000 și 5.000, precizând că cele două centre de primire sunt complet depășite. Sute de migranți și-au instalat tabăra pe o plajă și într-o zonă industrială dezafectată, spunând că speră să ajungă în Europa continentală. Organizația Save the Children afirmă că aproape 1.000 de minori au rămas în enclavă; autoritățile locale, prin Alberto Gaitán, au în evidență 862 de minori migranți, care beneficiază de protecții legale speciale împotriva deportării. Bilanțul oficial rămâne de 72 de morți pe partea spaniolă și 11 pe partea marocană, iar peste 1.000 de persoane au avut nevoie de asistență medicală.

Criza a declanșat o dispută diplomatică între Spania și mai mulți parteneri europeni: 22 de guverne, într-o scrisoare inițiată de Italia și Danemarca, au ridicat posibilitatea suspendării acordurilor Schengen cu Spania, deși Ceuta nu face parte din spațiul de liberă circulație, și au criticat planul Madridului de a legaliza șederea a peste un milion de migranți fără documente. Grande-Marlaska a declarat sâmbătă că serviciul de informații externe CNI nu l-a avertizat despre un aflux iminent, iar ministrul apărării, Margarita Robles, a refuzat să spună dacă CNI avea informații prealabile. Sánchez a respins acuzațiile venite din partea altor lideri europeni, afirmând că Spania are nevoie de solidaritate europeană, nu de critici.

Informațiile privind rolul Marocului și avertismentele anterioare rămân contradictorii. Publicația The Objective a anunțat că a obținut informații de la CNI potrivit cărora ar fi existat mai multe avertismente către Guvern privind un posibil gest agresiv din partea Marocului. Postul LaSexta citează surse din CNI care spun că există un raport ce analizează cele petrecute și care afirmă că Marocul nu poate fi acuzat că a organizat valul de migranți, dar nici nu a făcut nimic ca să îl împiedice. Ministrul de interne Fernando Grande-Marlaska a reiterat că nu au fost informări despre un val de o asemenea magnitudine. Ministrul spaniol al apărării îi cere Rabatului să ducă investigația până la capăt pentru a afla exact ce s-a întâmplat.

Parlamentul de la Madrid a convocat o audiere pentru a i se prezenta informațiile disponibile și pentru a răspunde la întrebări despre criză.