Sindicatele cer retragerea proiectului Legii salarizării unitare

Proiectul noii Legi a salarizării unitare din sectorul public a devenit ținta unei opoziții ample din partea sindicatelor, în timp ce România se află într-un interimat guvernamental prelungit. Toate cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național — Cartel ALFA, Frăția, Confederația Sindicatelor Democratice din România, Meridian și Blocul Național Sindical — au cerut retragerea imediată a proiectului, acuzând lipsa oricărei consultări reale și s-au retras din discuțiile privind forma actuală a legii. Sindicatele susțin că varianta propusă este „defectuoasă”, generează deja tensiuni sociale și proteste, și cer reluarea procesului legislativ abia după învestirea unui guvern cu puteri depline, într-un cadru de dialog social instituționalizat care ar putea produce, potrivit lor, un proiect echilibrat în cel mult șase luni.

Un punct central al disputei este argumentul folosit de susținătorii adoptării rapide a legii, potrivit căruia aceasta ar fi necesară pentru încasarea a circa 770 de milioane de euro din PNRR, legați de jalonul privind salarizarea. Sindicatele resping acest argument, afirmând că economiile bugetare din primele șase luni ale anului depășesc deja această sumă, și acuză Guvernul interimar de o „campanie de dezinformare” privind impactul financiar real al legii, cerându-i să retragă proiectul.

Deputatul PSD Adrian Câciu a adus un unghi economic critic, susținând că noua lege ar genera un cost suplimentar de aproximativ 2 miliarde de euro, în timp ce beneficiul financiar adus de fondurile PNRR ar fi de doar 770 de milioane de euro. El a atras atenția asupra unui context macroeconomic tensionat — inflație peste 10%, dobânzi la titlurile de stat de circa 7%, șomaj în creștere și consum în contracție de zece luni — avertizând că țara ar putea plăti suplimentar circa 7,3 miliarde de euro la dobânzi dacă nu sunt luate măsuri de reducere a inflației și a costurilor de finanțare.

Pe de altă parte, analistul Adrian Negrescu a susținut necesitatea unei grile salariale unitare clare, argumentând că aceasta ar aduce transparență și predictibilitate și ar elimina acordarea discreționară a sporurilor de către șefi numiți politic. El a avertizat însă că, în lipsa unor reguli ferme, un viitor guvern ar putea majora salariile din considerente electorale, mai ales în 2028, ceea ce ar duce la creșteri de taxe și împrumuturi suplimentare, subliniind că cheltuielile cu salarizarea în sectorul public s-au dublat în ultimii șase ani.

În acest context politic tensionat, Partidul Umanist Social Liberal, prin președintele Maria Grapini, a criticat guvernul interimar — descris drept cel mai îndelungat interimat din istoria postdecembristă a României — susținând că un executiv fără legitimitate deplină nu ar trebui să impună o lege de o asemenea importanță. Grapini i-a cerut președintelui Nicușor Dan să nominalizeze un premier și Parlamentului să voteze un guvern cu puteri depline, capabil să reia discuțiile privind o lege a salarizării echitabilă.