Senatul a adoptat Strategia pentru Biodiversitate cu 81 de voturi; USR va depune amendamente la Camera Deputaților

Senatul a adoptat marți Strategia Națională și Planul de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030, cu 82 de voturi „pentru", 33 „împotrivă" și 9 abțineri. Proiectul, jalon din PNRR de care depinde alocarea către România a unor fonduri europene de aproximativ un miliard de euro, a fost votat de Senat ca primă cameră sesizată și merge acum la Camera Deputaților, forul decizional.

Înainte de plen, Comisia pentru mediu a adoptat un raport de admitere cu observații. Una dintre modificările introduse prevede că riscul de poluare trebuie redus cu 50%, fără ca aceasta să implice obligativitatea reducerii la jumătate a cantității de pesticide folosite în agricultură. După introducerea observațiilor, senatorii PSD — care inițial se pronunțaseră împotrivă și criticaseră documentul — au votat în favoarea strategiei, alături de reprezentanții USR, PNL și UDMR.

Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a susținut că a fost creat un echilibru între proiectele de infrastructură și protejarea mediului, precizând că prioritar este ca România să se dezvolte. Zamfir a declarat că forma inițială a strategiei ar fi blocat investiții importante în România și că amendamentele PSD au schimbat fundamental viziunea Ministerului Mediului la capitolele energie și transporturi. Sorin Grindeanu a susținut că adoptarea documentului ar putea afecta securitatea energetică și ar întârzia proiecte majore de investiții.

Vicepremierul interimar Tánczos Barna a explicat că modificările au urmărit un echilibru între protejarea biodiversității și dezvoltarea economică, precizând că nu se discută despre reducerea cantităților de pesticide, ci despre folosirea lor corectă, astfel încât riscul de poluare să poată fi redus chiar și cu 100%. Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna, a declarat că agricultura nu poate fi privită ca un pericol iminent la adresa biodiversității și a cerut reguli clare și echilibrate care să protejeze natura și să asigure un cadru echitabil pentru fermieri. MADR a propus acordarea de plăți compensatorii pentru pierderile de venit generate de măsurile de conservare și restaurare, inclusiv pentru terenurile din situri Natura 2000 sau din alte arii naturale protejate. Ministerul a cerut ca metodologia plăților să fie elaborată înaintea aplicării măsurilor. Tánczos Barna a mai arătat că ținta de 30% arii protejate până în 2030 este una globală și că România nu trebuie să atingă imediat 30% sau 10% protecție strictă, adăugând că regimul ariilor protejate nu echivalează cu o interdicție totală, iar zonele strict protejate includ rezervațiile naturale, geoparcurile și parcurile naționale.

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a criticat marți amendamentele adoptate în Senat, susținând că acestea sunt „absolut aberante" și „complet absurde", modificând obiectivele asumate de România la nivel european și punând în pericol un miliard de euro din fondurile de redresare. Buzoianu a acuzat PSD că a modificat „din pix" obiective asumate de România și a arătat că o parte dintre amendamente încalcă angajamentele României privind ținta de 10% pentru zonele strict protejate și de 30% pentru ariile protejate. Ea a contestat faptul că Senatul a eliminat prevederea care ar fi impus un audit pentru verificarea administrării parcurilor naționale și a rezervațiilor. Buzoianu a respins afirmațiile potrivit cărora strategia ar bloca investițiile în infrastructură, inclusiv proiectele hidroenergetice. Ministra a anunțat că USR va depune amendamente și la Camera Deputaților pentru a corecta modificările adoptate la Senat și și-a exprimat speranța că România va obține în continuare miliardul de euro în urma adoptării strategiei.

Buzoianu a mai arătat că PSD și AUR au depus peste o sută de amendamente cu puțin timp înaintea dezbaterii din comisia de specialitate.

În aceeași ședință a sesiunii extraordinare (3-6 august), plenul a dezbătut și proiectul de modificare a ordonanței privind decarbonizarea sectorului energetic, condiție obligatorie a Comisiei Europene pentru cererea de plată numărul 4 din PNRR. Un amendament adoptat în comisii prevede că scoaterea treptată din exploatare a capacităților pe bază de cărbune se face numai după instalarea, racordarea și punerea în funcțiune a unor capacități cu emisii reduse de carbon. Premierul Ilie Bolojan, prezent în plen, a spus de la tribună că amendamentele nu rezolvă problema închiderii centralelor pe cărbune și că intervenția asupra unui jalon deja închis creează probleme la cererile de plată și riscă penalități suplimentare. Ministrul interimar Dragoș Pîslaru a avertizat că, dacă modificările devin lege, România riscă blocarea întregului mecanism de finanțare din PNRR și pierderea unor miliarde de euro, un „dezastru financiar și structural pentru România".

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, le-a cerut senatorilor să adopte în această săptămână strategia pentru biodiversitate și legea integrității, arătând că miza totală a jaloanelor care trebuie îndeplinite până la finalul lunii este de aproximativ 3,48 miliarde de euro. Abrudean a transmis că săptămâna trecută România a reușit să salveze peste 6,75 miliarde de euro, dintre care peste 4,25 miliarde din PNRR, și a subliniat că suma de aproximativ 3,48 miliarde de euro ar putea construi trei spitale regionale de urgență sau este de peste două ori bugetul anual al Capitalei.