Senatul a adoptat Legea Integrității cu amendamentul „Fritz", în ciuda avertismentelor de la Bruxelles privind fondurile PNRR

Senatul României a adoptat, joi, noua Lege a Integrității, cu 106 voturi pentru, 19 împotrivă și nicio abținere. Legea include prevederea cunoscută drept „amendamentul Fritz”, introdusă de PSD cu susținerea AUR, care ar putea duce la pierderea mandatului de primar al Timișoarei de către președintele USR, Dominic Fritz, condamnat definitiv de Înalta Curte pentru conflict de interese administrativ. Senatorii PSD, AUR, PIR, UDMR, PNL și cei neafiliați au votat pentru forma actuală a legii, în timp ce senatorii USR au votat împotrivă. Premierul Ilie Bolojan a fost absent de la vot, la fel și liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, care anunțase încă de marți seară că nu va participa la ședință.

Legea a fost adaptată rapid în Parlament pentru a răspunde unei decizii recente a Curții Constituționale, după ce Camera Deputaților a adoptat pe 24 august o variantă modificată, cu 183 de voturi pentru, 84 împotrivă și 3 abțineri. Printre schimbări se numără eliminarea obligației soților și partenerilor demnitarilor de a depune personal declarații de avere, restrângerea textului la „partenerul de viață de sex opus” și introducerea unei prevederi susținute de PSD potrivit căreia aleșii locali sau demnitarii găsiți incompatibili ori în conflict de interese își pierd mandatul de drept. Bolojan a declarat la Digi24 că legea „trebuie votată”, chiar dacă recunoaște că amendamentul Fritz reprezintă „o prevedere anormală”, motivând necesitatea îndeplinirii jalonului din PNRR.

Controversa a escaladat la nivel european: președinta grupului Renew Europe, Valérie Hayer, a cerut Senatului să respingă amendamentul, avertizând că, altfel, cele 770 de milioane de euro din PNRR nu ar trebui virate României, întrucât UE „nu are voie să finanțeze vendete politice” care contravin valorilor europene. Ea a precizat că USR a depus o variantă alternativă a legii, considerată conformă cu jaloanele PNRR. Împreună cu Manfred Weber, liderul PPE, Hayer a trimis luni o scrisoare comună președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prin care cei doi cer Comisiei să clarifice rapid dacă forma actuală a legii respectă angajamentele din PNRR și să joace un rol activ în protejarea statului de drept din România. Weber a precizat însă că, dacă Bruxelles-ul apreciază că sunt necesare ajustări, autoritățile de la București ar putea face modificările pentru a îndeplini jalonul, insistând că România „trebuie să încaseze cele 770 de milioane de euro” fără să piardă fonduri.

Demersul PPE și Renew Europe a provocat o reacție dură din partea Grupului Social-Democrat din Parlamentul European, care a calificat cererile celor două formațiuni drept „iresponsabile”, acuzându-le că insistă asupra respectării jaloanelor PNRR doar atunci când le convine politic. Eurodeputatul Victor Negrescu a transmis că social-democrații europeni sunt „de partea României” și că cele 770 de milioane de euro nu trebuie transformate într-o miză a disputelor politice interne. În același timp, europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea a negat orice intenție a partidului său de a-l ajuta pe Fritz sau de a face alianță cu USR, acuzând PPE și Renew că vor să suspende plățile din PNRR pentru a-l „salva” pe primarul Timișoarei.