Seceta și valurile de căldură forțează fermierii din Ungaria și România să abandoneze cultivarea porumbului
Sumar
- Valurile de căldură și seceta cronică reduc dramatic recoltele de porumb în Europa Centrală și de Est, forțând fermierii să renunțe la această cultură sau să-și diversifice veniturile.
- Ungaria și România sunt cele mai afectate: Ungaria va importa porumb pentru prima dată, cu o recoltă de 2,5 milioane de tone, iar România a scăzut exporturile de la peste 7 milioane de tone la 2,2-4,7 milioane de tone.
- Recolta de porumb a UE va ajunge în 2026 la 50,1 milioane de tone, cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani, iar importurile UE ar putea crește cu 8-9% dacă seceta continuă.
- Fermierii descriu transformări drastice: unii au trecut la alte culturi sau irigații, alții au renunțat complet la cereale și au luat al doilea loc de muncă pentru a-și completa veniturile.
Fermierii din Europa Centrală și de Est se confruntă cu o amenințare climatică din ce în ce mai acută. Valurile de căldură record și deficitul cronic de apă diminuează semnificativ recoltele de porumb, forțând unii agricultori să renunțe complet la această cultură și să se reorienteze către alte plante sau să-și diversifice veniturile.
Ungaria și România sunt cele mai afectate. Ungaria, care cândva exporta porumb, va trebui să importe porumb în acest an, cu o recoltă estimată la 2,5 milioane de tone. România estimează o recoltă de 8 milioane de tone, dar exporturile sale au scăzut dramatic: de la peste 7 milioane de tone la începutul deceniului la între 2,2 și 4,7 milioane de tone în perioada 2023-2025.
Comisia Europeană a estimat la sfârșitul lunii august că recolta de porumb a Uniunii Europene va ajunge la 50,1 milioane de tone în 2026 — cel mai scăzut nivel din ultimii aproape 20 de ani și cu aproximativ o cincime sub media ultimilor trei ani. Analistul Gabriel Antonio de la Expana avertizează că importurile de porumb ale UE ar putea crește cu 8% până la 9% în 2026/2027 dacă verile secetoase continuă.
Fermierii descriu o transformare dramatică. Karoly Kovacs din Ungaria spune că în jurul anului 2010 recolta 17 tone de porumb la hectar, în timp ce acum aproape nu mai are precipitații. Fermierul român Ștefan Moraru a trecut la floarea-soarelui și a investit în irigații după pierderile suferite în 2020. Tamaș Petőházi observă că mulți fermieri ungari au renunțat complet la cultivarea cerealelor, iar alții și-au luat un al doilea loc de muncă pentru a-și completa veniturile.
Reacții (5)
- Tamaș Petőházi (fermier din Ungaria) — stare personală: Mulți fermieri din Ungaria au renunțat complet la cultivarea cerealelor, iar alții și-au luat încă un loc de muncă pentru a-și completa veniturile.
- Cezar Gheorghe (oficial român) — explicație: Schimbările climatice au fost un factor major în diminuarea suprafețelor cultivate cu porumb în România.
- Karoly Kovacs (fermier din Ungaria) — stare personală: În jurul anului 2010 recolta 17 tone de porumb la hectar, în timp ce acum aproape nu mai are precipitații.
- Ștefan Moraru (fermier din România) — stare personală: A trecut la floarea-soarelui și a investit în irigații după pierderile suferite în 2020.
- Gabriel Antonio (analist la Expana) — avertisment față de Uniunea Europeană: Importurile de porumb ale Uniunii Europene ar putea crește cu 8% până la 9% în 2026/2027 dacă verile secetoase continuă.
Toate articolele (3)
- 2 septembrie 2026 la 14:59 Agerpres Șocurile climatice afectează randamentul culturilor de porumb din Ungaria și România (Reuters) (se deschide în filă nouă) „Șocurile climatice afectează randamentul culturilor de porumb din Ungaria și România (Reuters)”
- 2 septembrie 2026 la 15:40 G4Media Reuters: Valurile de căldură record şi deficitul cronic de apă afectează randamentul culturilor de porumb din Ungaria şi România (se deschide în filă nouă)
- 2 septembrie 2026 la 16:33 Mediafax Reuters: Șocurile climatice afectează culturile de porumb din Europa. România și Ungaria, cele mai afectate (se deschide în filă nouă)