Seceta din estul Europei devastează fermele piscicole: milioane de euro în pierderi

Valul de căldură și seceta din această vară au lovit grav industria piscicolă din mai multe țări est-europene, cu pierderi estimate la milioane de euro.

În Ungaria, seceta și temperaturile extreme au secat 1.588 de hectare de iazuri piscicole și au provocat moartea a aproape 280 de tone de pește în 20 de ferme, cu pierderi estimate la 1,3 miliarde de forinți (aproximativ 4,2 milioane de dolari). Ministerul Agriculturii ungar a confirmat aceste cifre săptămâna trecută. Aproximativ 99% din teritoriul ungar se află în condiții de secetă severă sau extremă, potrivit serviciului meteorologic național, iar producătorii spun că înlocuirea peștilor pierduți ar putea dura ani de zile.

În România, crescătorii de pește, mai ales cei de crap, se confruntă cu efectele cumulative ale secetelor din 2023 și 2024, agravate de valul de căldură din acest an. Politicile de utilizare a apei care au prioritizat irigațiile pentru agricultură în perioadele de secetă au lăsat fermele piscicole fără resurse. Cătălin Platon, președintele Asociației Naționale a Producătorilor de Pește ROMFISH, a explicat că în producția de crap ciclul de producție durează trei sau patru ani, iar pierderile din 2023 continuă să afecteze sectorul în fiecare an de atunci.

În alte țări din regiune, crescătorii au luat măsuri de urgență. Piscicultorii din Republica Cehă au redus sau au suspendat hrănirea, au aerat iazurile ori le-au drenat atunci când a fost necesar. În Slovenia, pompierii au pompat 8 milioane de litri de apă în lacul Pristava, dar se tem că nu va fi suficient pentru a preveni sufocarea în masă a peștilor. În Serbia, în brațul secundar secat al Dunării din nordul țării peștii se învârt în cercuri în ape puțin adânci, iar mai există doar două ochiuri mici de apă pline de puiet. Pescarul Dušan Jovanović a relatat că peștii sunt în pericol din cauza apei prea puține și a temperaturii acesteia de peste 30 de grade Celsius.

În Bosnia, Veljko Budjen a spus că verile calde și uscate au provocat probleme grave crescătorilor de păstrăvi, forțând reducerea producției și a hrănirii pentru ca afacerea să poată supraviețui cu greu.

Țările și companiile caută acum soluții pentru a minimiza efectele viitoarelor fenomene meteorologice extreme, după ce s-au dovedit nepregătite pentru criza din acest an.