România vinde energie ieftină Bulgariei și o cumpără seara de 7 ori mai scump

România se confruntă cu o problemă structurală de stocare a energiei electrice: vinde energie ieftină Bulgariei în orele de producție maximă (ziua), iar aceasta o revinde României seara la prețuri mult mai mari. În aprilie 2026, România a exportat energie la aproximativ 50 de euro/MWh și a importat în orele de vârf la până la 250 de euro/MWh, rezultând un deficit comercial de aproximativ 28 de milioane de euro doar în acea lună. Conform fostului ministru al Energiei Sebastian Burduja, în luna aprilie România a dat Bulgariei energie în valoare de 33 de milioane de euro și a încasat doar 5 milioane de euro.

Problema nu este producția de energie regenerabilă — România are 10.100 MW instalați în capacități eoliene și fotovoltaice, comparativ cu 6.700 MW în Bulgaria — ci lipsa capacităților de stocare: România are doar 0,6 GW putere instalată în baterii și puțin peste 1 GWh capacitate de stocare, în timp ce Bulgaria dispune de peste 2 GW și aproape 8 GWh.

Burduja a subliniat că Bulgaria a investit masiv în baterii — alocând 600 de milioane de euro din PNRR pentru acest scop — în timp ce România a alocat doar 80 de milioane de euro, de peste șapte ori mai puțin. Burduja a precizat că în 2023, la începutul mandatului său, România avea doar 14 MWh de stocare. Dumitru Chisăliță, expert citat în articol, a confirmat că stocarea raportată la consum în România este aproape inexistentă, deși a notat că nu poate fi demonstrat că energia exportată de România este aceeași care revine ulterior în țară.

Ministrul Economiei Irineu Darău a declarat că situația actuală este rezultatul lipsei de planificare pe termen lung și al investițiilor întârziate din ultimii 10-15 ani.

Deputatul USR Claudiu Năsui a propus două măsuri rapide pentru a stimula investițiile în baterii și stocarea energiei: eliminarea dublei taxări cu TVA și accize pentru energia stocată și reintrodusă în rețea, și renunțarea la obligația de a cumpăra și panouri solare pentru cei care doresc doar o baterie. Burduja a afirmat că, în perioada în care a condus Ministerul Energiei, a fost salvată finanțarea din PNRR pentru baterii și au fost pregătite mai multe proiecte de stocare. Cea mai mare baterie din Banat, de 200 MWh, la Iaz în Caraș-Severin, este un proiect finalizat. Burduja susține că România poate recupera decalajul față de Bulgaria și că țara începe să construiască după ani de secetă în sectorul energetic.