România și Serbia discută impactul reducerii debitului Dunării asupra producției nucleare și navigației

Unitatea 2 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă continuă să funcționeze la capacitate nominală, cu respectarea tuturor normelor și marjelor de securitate nucleară, în baza procedurilor interne aplicabile în situații de secetă severă, a anunțat marți SN Nuclearelectrica. Compania precizează că măsurile implementate de autoritățile române pentru creșterea nivelului Dunării la Cernavodă au dus la o creștere a acestuia cu 2 centimetri, dar că, în condițiile menținerii prognozelor negative privind scăderea nivelului în perioada următoare, rămâne valabilă posibilitatea opririi Unității 2. Specialiștii centralei monitorizează permanent parametrii de operare, marjele de siguranță și fiabilitatea echipamentelor, precum și prognozele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. Unitatea 1 rămâne în stare oprită sigură, iar Nuclearelectrica a anunțat că va informa publicul despre orice schimbare.

Ministrul interimar al Transporturilor și al Apărării, Radu Miruță, a anunțat marți că nivelul apei în zona Cernavodă a crescut cu 2 centimetri față de ziua precedentă, deși prognozele indicau o scădere. Miruță a precizat că lucrările de la Brațul Bala nu s-au încheiat: următoarea etapă presupune amplasarea, prin scufundare, a două barje care să funcționeze ca barieră suplimentară pentru a redirecționa mai multă apă către Dunărea Veche. Cu o zi înainte, Ministerul Apărării Naționale anunțase finalizarea cu succes a detonării controlate a unei formațiuni de stâncă de pe Brațul Bala, operațiune la care au participat peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice.

Marți, ministra de Externe Oana Țoiu și omologul ei din Serbia, Marko Đurić, au discutat despre situația cauzată de nivelurile excepțional de scăzute ale apei și impactul reducerii debitului Dunării asupra producției de energie nucleară. Țoiu a precizat că România și Serbia au discutat frecvent despre acest subiect în ultimul an din cauza priorității acordate proiectelor comune de producție de energie și planurilor viitoare dependente de debitul Dunării. Discuțiile au vizat și viitoarele reactoare 3 și 4 de la Cernavodă, precum și obiectivele Serbiei pentru care a fost semnat recent un memorandum privind schimbul de analize și date de impact. Cei doi miniștri au convenit să discute și acțiuni coordonate ale celor două țări pentru atenuarea consecințelor asupra navigației, economiei și traficului fluvial, urmând să se informeze reciproc zilnic cu privire la evoluția situației. Nivelul istoric scăzut al Dunării, cauzat de secetă, a obligat centralele hidroelectrice din Serbia să-și reducă semnificativ producția, până la 20% din capacitatea lor.

În Ungaria, Budapesta a evitat la limită oprirea completă a centralei nucleare de la Paks: nivelul apei a încetat să scadă în jurul orei 1:30 noaptea, când, potrivit liderului opoziției Péter Magyar, țara era „la doar câțiva milimetri" de oprirea totală a centralei. Magyar a afirmat pe X că până dimineață nivelul crescuse cu 1,5 centimetri și că ultima turbină rămasă funcționează în condiții de siguranță. Marți dimineață, debitul Dunării la Budapesta urcase la aproape 750 de metri cubi pe secundă, după un minim de 723, față de peste 1.000 la jumătatea lunii iulie. Austria a declarat alertă meteorologică de nivel roșu la granița cu Ungaria, iar autoritățile germane estimează că nivelul Dunării va rămâne mult sub mediile istorice în prima săptămână a lunii august, cu o posibilă revenire la valori medii la jumătatea lunii.

În Bulgaria, ministrul energiei Iva Petrova a dat asigurări, în timpul unei vizite de lucru la Kozlodui, că nu există niciun risc în funcționarea centralei și că au fost luate toate măsurile pentru operarea în siguranță a unităților 5 și 6. Directorul executiv al centralei, Ivan Andreev, a spus că nivelul fluviului este monitorizat constant și că au fost luate măsuri tehnice privind funcționarea pompelor de la stația de pe țărm pentru a asigura alimentarea cu apă.

Comisia Europeană a transmis, prin purtătoarea de cuvânt pentru Climă și Energie, că monitorizează efectele secetei asupra Dunării și că nu a identificat probleme de furnizare a energiei electrice. Bruxelles-ul intenționează să convoace un grup de coordonare imediat ce va fi necesar, dar vrea mai întâi o imagine completă a situației din țările afectate; există, potrivit acesteia, mecanisme „foarte bune" de solidaritate regională care pot fi activate.