România și Polonia spun că nu mai pot prelua cerealele ucrainene, iar Kievul cere UE 1,1 miliarde de euro

România și Polonia anunță că nu mai pot crește semnificativ capacitatea de tranzit pentru produsele agricole ucrainene, chiar dacă Kievul cere rute europene mai largi. Ministrul român al agriculturii, Barna Tánczos, a declarat pentru Politico că interesul fermierilor români rămâne prioritar, fiindcă produsele ucrainene folosesc aceeași infrastructură logistică, și că România nu poate dubla numărul de trenuri și nici capacitatea drumurilor, a căilor ferate și a porturilor. România continuă totuși să permită tranzitul și încearcă să facă rutele existente mai eficiente. Luna trecută, România și Ucraina au semnat un memorandum pentru simplificarea trecerilor de frontieră și dezvoltarea conexiunilor feroviare.

Ministerul polonez al Infrastructurii, prin purtătoarea de cuvânt Anna Szumańska, a transmis că nu intenționează să schimbe măsurile actuale. Taras Vîsoțki, ministrul ucrainean al agriculturii, a cerut la Bruxelles mai mult volum de transport prin Europa și 1,1 miliarde de euro pentru costurile suplimentare ale transportului rutier, feroviar și fluvial. El a descris situația drept „extrem de critică” și estimează că suprafața cultivată în Ucraina ar putea scădea cu 35–40% dacă problemele continuă până în primăvară.

Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a spus că UE trebuie să abordeze problema, dar nu și-a asumat un angajament concret. Germania susține rutele alternative, iar Ucraina caută acces la porturile olandeze și germane. Blocada din Marea Neagră durează, iar porturile ucrainene sunt atacate de trei luni. Prin rețelele europene pleacă mai puțin de jumătate din exporturi. Până la 35 de milioane de tone de cereale ar putea rămâne blocate.