România riscă să nu mai încaseze peste 1 miliard de euro din granturile PNRR, estimează Pîslaru

Premierul interimar Ilie Bolojan a prezentat un bilanț al absorbției fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență, afirmând că România a investit peste 90% din componenta granturi și peste 95% din componenta împrumuturi. Potrivit lui Bolojan, proiectele finanțate includ Autostrada Moldovei (tronsonul Focșani—Bacău), cloud-ul guvernamental, reabilitarea termică a zeci de mii de clădiri și modernizarea de școli și spitale. Bolojan a recunoscut că ultimul an a fost cel mai dificil pentru absorbție și că România a trebuit să facă eforturi importante pentru a renegocia ținte și jaloane, evitând pierderea de bani.

Cu toate acestea, aceste procente sunt contestate. Dragoș Pîslaru a afirmat că cifrele anunțate sunt doar estimări și asumpții, nu cifre oficiale confirmate de Comisia Europeană. Potrivit unor calcule independente, România a încasat efectiv 13 miliarde de euro din cele 20,11 miliarde disponibile în forma finală a PNRR — din care 9,5 miliarde granturi și 3,5 miliarde împrumuturi. Pîslaru a precizat că statul român nu a primit încă evaluarea Comisiei Europene pe cererea de plată numărul 5 și nici nu a depus ultima cerere de plată.

Potrivit datelor preliminare prezentate de Pîslaru pe 1 septembrie, bugetul actual al PNRR a ajuns la 20,1 miliarde de euro, din care 13,56-13,57 miliarde de euro sunt granturi și 6,54 miliarde de euro sunt împrumuturi. Ministrul a estimat că România riscă să nu mai încaseze aproximativ 1,28 miliarde de euro din fondurile nerambursabile, din cauza unor scăderi cumulate de 450-460 de milioane de euro din cererea de plată 3 și circa 870 de milioane de euro din salarizare plus decarbonizare. După această scădere, România ar ajunge la circa 11 miliarde de euro din 13,6 miliarde de euro disponibile, ceea ce ar corespunde unei rate de absorbție de 90,58%. Pîslaru a precizat că datele prezentate sunt preliminare și că sumele pot varia în plus sau în minus după raportările viitoare.

România a mutat unele proiecte de pe împrumuturi PNRR pe alte surse de finanțare, inclusiv SAFE, politica de coeziune și Programul Operațional Sănătate. Pîslaru a susținut că mutarea proiectului autostrăzii A7 pe zona de granturi a economisit bani care ar fi fost cheltuiți mai puțin eficient. Ambii oficiali au subliniat necesitatea unei mai bune coordonări naționale și a unui sistem informatic integrat pentru viitoarele investiții.