România exportă energie la prețuri zero și negative, în timp ce Bulgaria profită din criza regională

Pe fondul nivelului scăzut al Dunării, care a redus producția hidroelectrică și a forțat oprirea Unității 1 de la Cernavodă, România se confruntă cu un deficit energetic semnificativ în orele de vârf. Pe 5 august, țara a consumat în medie 6.089 MW și a produs doar 5.397 MW, rezultând un import mediu de 693 MW. Situația s-a agravat în seara de 6 august, când consumul a atins aproximativ 7.232 MW la ora 19:45, iar importul net s-a apropiat de 2.240 MW — aproape o treime din consumul instantaneu. Energia nucleară a furnizat doar 679 MW pe 5 august, comparativ cu 1.303 MW în aceeași zi din 2025, iar hidrocentralele au produs 1.108 MW, sub nivelul de 1.371 MW din anul anterior.

Deficitul se accentuează în orele de vârf, în special în serile caniculare, când consumul de electricitate crește puternic. Producția fotovoltaică din România dispare după apus, exact în momentul în care cererea rămâne ridicată, forțând importuri masive pentru a acoperi diferența.

Paradoxal, în zilele cu producție fotovoltaică ridicată și consum redus, România se confruntă cu prețuri zero și chiar negative pe piața pentru ziua următoare. Pentru duminică, 8 august, prețul mediu al energiei tranzacționate este de 95 euro/MWh, dar în mai multe intervale de la miezul zilei prețurile sunt zero și chiar negative — zero între orele 11:30 și 13:00, ușor negative (până la minus 16 bani/MWh) până la ora 15:30, apoi din nou zero până spre ora 17:00. Estimarea pentru energia eoliană de duminică este de circa 1.000 MW ca medie orară. În orele de seară, prețul energiei ajunge la 1.032 lei/MWh (aproximativ 207 euro/MWh). România exportă energie atât în rețeaua bulgară, cât și în cea ungară.

Bulgaria, în schimb, profită de situație. Ministrul energiei Iva Petrova a declarat vineri că sistemul bulgar dispune de suficiente centrale termice, fotovoltaice, hidrocentrale și baterii pentru a acoperi consumul intern și pentru a exporta. Bulgaria exportă acum 32.000–33.000 MWh de electricitate pe zi — un nivel record — iar fluxurile fizice pe liniile dintre Bulgaria și România au depășit temporar 2.400 MW. Petrova a subliniat că peste 6 GW de capacități de stocare au fost introduse în sistemul Bulgariei în mai puțin de un an, permițând stocarea energiei solare ieftine din ziua și livrarea ei seara, când cererea și prețurile cresc.

Mecanismul de profit se bazează pe arbitrajul comercial: Bulgaria cumpără energie ieftină din România la prânz — când producția fotovoltaică și a prosumatorilor depășește masiv cererea, iar prețul pe Piața pentru Ziua Următoare poate scădea uneori până la 0 euro sau chiar în negativ — și o revinde scump seara, când cererea și prețurile se ridică. Ministrul a afirmat că situația din regiune s-a transformat într-un avantaj financiar pentru Bulgaria, care câștigă milioane de euro în venituri suplimentare. Investiția Bulgariei în capacități de stocare a fost susținută de circa 600 de milioane de euro alocate prin PNRR.

Bulgaria a devenit una dintre principalele surse de energie pentru România, transformând aceeași criză hidrologică care afectează regiunea într-o oportunitate economică. Pe piața din România, prețul mediu pe 7 august a fost de 158,31 euro/MWh, cu fluctuații între aproximativ 80 de euro/MWh în anumite intervale și aproape 260 de euro/MWh seara.

Cu toate acestea, situația Bulgariei se complică. Centrala nucleară de la Kozlodui, care contribuie semnificativ la exporturile bulgare, se confruntă cu dificultăți din cauza scăderii Dunării. Specialiștii centralei monitorizează permanent nivelul fluviului și funcționarea instalației, iar estimările indică faptul că unitatea ar putea funcționa la putere normală doar aproximativ zece zile. Ministrul bulgar afirmă totuși că alimentarea cu energie electrică a Bulgariei nu ar fi pusă în pericol chiar dacă producția centralei ar trebui redusă, invocând capacități de rezervă suficiente pentru a acoperi consumul intern.