România e ultima din UE la folosirea inteligenței artificiale, iar decalajul pornește de la competențele digitale de bază

Analiza FES România, bazată pe date Eurostat, arată că România e ultima din UE la folosirea inteligenței artificiale generative și leagă acest decalaj de lipsa competențelor digitale de bază. Sărăcia relativă nu explică singură situația, pentru că mai multe țări cu un PIB pe locuitor mai mic sau egal stau mai bine.

În 2025, doar 17,8% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani au folosit instrumente de AI generativ. Media UE27 este de 32,7%, iar Danemarca, aflată pe primul loc, are 48,4%. Dacă sunt numărate doar persoanele care au utilizat internetul în ultimele trei luni, procentul ajunge la 19,1% în România și la 34,8% în UE27. În scop profesional, AI generativ a fost folosit de 5,2% dintre români, față de 15,4% media europeană.

Firmele rămân și ele mult în urmă. Doar 5,2% dintre companiile românești cu cel puțin 10 angajați folosesc o tehnologie de inteligență artificială, față de 20,0% în UE27. Nivelul României este sub cel de 7,7% atins de firmele europene în 2021. Între 2021 și 2025, distanța față de media europeană s-a mărit de la 6,3 la 14,7 puncte procentuale.

La baza acestui decalaj stau competențele digitale. Doar 31,8% dintre români au competențe digitale de bază sau peste acest nivel, cel mai mic procent din UE27, unde media este de 60,4%. Între 2021 și 2025, ponderea a crescut în România de la 27,8% la 31,8%, mai lent decât în UE27, unde a urcat de la 53,9% la 60,4%. Autorii calculează că, în acest ritm, România ar atinge ținta europeană de 80% abia peste aproximativ 48 de ani, nu în 2030.

Comparația cu alte țări arată că venitul nu explică tot decalajul. Grecia are un PIB pe locuitor de 68% din media UE, față de 78% în România, dar 44,1% dintre locuitorii ei au folosit AI generativ. Bulgaria, Letonia, Slovacia, Ungaria și Croația, cu un PIB pe locuitor mai mic sau egal, stau și ele mai bine decât România.

Nici generațiile tinere nu recuperează distanța. Românii de 16–24 de ani sunt pe ultimul loc în UE, cu 44,1%, față de media de 63,8%. Elevii și studenții sunt tot ultimii, cu 53,5%, față de 72,0%. Singura categorie apropiată de media europeană este cea a persoanelor cu studii superioare, cu 41,0%, față de 49,0%, deși România are cel mai mic procent de tineri cu studii terțiare din UE.