stiriperupte.ro Cele mai inteligente analize de știri AutentificareIntră
Meniu

economie 4.11.2026 9:21 3 articole generat automat

România coboară pe locul 32 din 42 în Europa la puterea de cumpărare, cu 11.283 de euro pe locuitor

Actualizat 4.11.2026 la 11:02

Ce confirmă toate sursele

  • România are în 2026 o putere de cumpărare de 11.283 de euro pe locuitor și a coborât o poziție, pe locul 32 din 42 de țări europene.
  • Media europeană este de 21.153 de euro pe locuitor, iar puterea de cumpărare totală a europenilor ajunge la aproximativ 14,5 mii de miliarde de euro, cu o creștere nominală de 4,4%.
  • Liechtenstein conduce clasamentul cu 78.520 de euro pe locuitor, urmat de Elveția cu 54.730 de euro și de Islanda cu 44.692 de euro.
  • Bucureștiul are cea mai mare putere de cumpărare din România, 22.941 de euro pe locuitor, cu un indice național de 203,3.

România a coborât de pe locul 31 pe locul 32 din 42 de țări europene la puterea de cumpărare, arată studiul „NIQ Purchasing Power Europe 2026”, publicat miercuri. Un locuitor are în medie 11.283 de euro, adică 53% din media europeană de 21.153 de euro. Media europeană a crescut nominal cu 4,4%, iar 25 de țări rămân sub ea. Liechtenstein conduce clasamentul cu 78.520 de euro, urmat de Elveția și Islanda, în timp ce Ucraina e ultima, cu 3.456 de euro. Ungaria a urcat pe locul 27, cu 15.105 euro. Studiul măsoară venitul nominal rămas după taxe și contribuții, inclusiv beneficiile de stat, fără ajustare la inflație.

În România, diferențele sunt mari. Bucureștiul are 22.941 de euro pe locuitor și e singurul peste media europeană, urmat la distanță de Cluj, Ilfov, Timiș și Sibiu. Doar primele nouă județe depășesc media națională, iar Giurgiu e ultimul, cu 5.816 euro. Raluca Mănărcescu, expert NIQ Geomarketing, spune că multe piețe din Europa Centrală și de Sud-Est cresc mai dinamic decât o mare parte din Europa Occidentală, iar diferențele dintre țări s-ar reduce treptat.

Toate articolele (3)

  1. 4.11.2026 9:21 Mediafax Care sunt țările cu cea mai mare putere de cumpărare. România coboară o poziție în clasament (se deschide în filă nouă) „Care sunt țările cu cea mai mare putere de cumpărare. România coboară o poziție în clasament”
  2. 4.11.2026 10:55 Economica.net Puterea de cumpărare a românilor este de 1,8 mai mică decât media europeană. Suntem pe locul 32 în Europa, după ce am pierdut o poziție. STUDIU - Economica.net (se deschide în filă nouă)
  3. 4.11.2026 11:01 Agerpres Puterea de cumpărare a europenilor crește la 21.153 euro în 2026; în România aceasta este de 11.283 euro (studiu) (se deschide în filă nouă)

Subiecte conexe

apărare 4.11.2026 8:18 5 articole generat automat

Numărul 2 din Pentagon vine la Cotroceni. Nicușor Dan îl primește pe Elbridge Colby

Premierul Luca Niculescu spune că se va vedea și el cu oficialul american, deși Palatul Victoria n-a anunțat întrevederea. Viitorul prezenței militare americane în România se află în centrul discuțiilor de la București.

Actualizat 4.11.2026 la 11:00

externe 4.11.2026 9:10 3 articole generat automat

Lavrov: Rusia nu vrea război cu Europa, dar e pregătită dacă Europa îl începe

Șeful diplomației ruse spune că dialogul direct cu Europa rămâne neclar și că Rusia ar coopera cu țările occidentale care renunță la atitudinea ostilă. La conferința de la Minsk, Aleksandr Lukașenko a afirmat că criza din Ucraina ar putea declanșa un alt război major.

Actualizat 4.11.2026 la 10:54

economie 4.11.2026 9:10 2 articole generat automat

Firmele unui finanțator PSD, din anturajul lui Ciolacu și al Sorinei Docuz, construiesc Spitalul Regional Iași. Contract de 1,7 miliarde

Mihai Leonard Rotaru deține aproape integral cele două firme românești asociate cu două companii turcești. În 2020, el, soția sa și un angajat au împrumutat PSD cu 1,335 milioane de lei, iar Bedamiro a susținut în 2023 o firmă înființată de unchiul Sorinei Docuz.

Actualizat 4.11.2026 la 10:42

muncă 4.11.2026 8:10 3 articole generat automat

Angajații INS protestează la Ministerul Finanțelor: cer plata salariilor câștigate în instanță

Sindicatul cere achitarea integrală a tranșelor restante pe 2025 și 2026 și o grilă de salarizare aliniată la cea a Secretariatului General al Guvernului. Sindicaliștii susțin că întârzierea plăților afectează stabilitatea angajaților și calitatea datelor statistice.

Actualizat 4.11.2026 la 10:26

← pagina principală