România are cea mai scăzută pondere a absolvenților de studii superioare din OCDE și investește sub media organizației în educație

Raportul „Education at a Glance 2026", lansat marți de Ministerul Educației și Cercetării și editat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, arată că România stagnează grav în investițiile în educație și formează mulți mai puțini absolvenți de studii superioare decât țările dezvoltate.

Doar 19% dintre românii cu vârste între 25 și 64 de ani dețin o diplomă de studii superioare, comparativ cu 43% în țările OCDE. La finanțare, deficitul e dramatic: în 2023, cheltuielile publice pentru educație au reprezentat 2,6% din PIB-ul României — sub jumătate din media OCDE de 4,2%. Ponderea în totalul cheltuielilor publice e și mai scăzută: 6,4% în România versus 9,8% în OCDE.

La nivel de elev, diferențele sunt abrupte. În ciclul primar, România a cheltuit 3.783 de dolari pe elev în 2023, de trei ori mai puțin decât media OCDE de 12.893 de dolari. La gimnaziu, diferența e de 8.658 de dolari (România) versus 14.291 (OCDE). La învățământul superior, cheltuielile au fost de 11.042 de dolari pe student în România, comparativ cu 16.405 în OCDE.

Fondurile publice pentru educație au crescut ușor de la 2,4% din PIB în 2015 la 2,6% în 2023, dar rămân sub media internațională. La educația timpurie, pe copil s-a urcat de la 3.295 la 4.766 de dolari în același interval, dar rămâne departe de media OCDE de 10.331 de dolari. În 2024, doar 76% dintre copiii români cu vârste între 3 și 6 ani erau înscriși în programe de educație și îngrijire timpurie, față de 90% în OCDE.

Un deficit structural pronunțat: aproximativ 2,8% dintre posturile didactice din România sunt neocupate — una dintre cele mai ridicate rate dintre țările cu date comparabile — cu deficitul cel mai acut la matematică și științe. În 2024, 86% din cheltuielile curente ale instituțiilor de primar au fost dedicate remunerațiilor personalului, peste media OCDE de 79%.

Inactivitatea și ocuparea pe piața muncii reflectă și alte deficite. Aproximativ 70% dintre femeile din România cu vârste între 25 și 34 de ani care nu au absolvit învățământul secundar superior sunt inactive — una dintre cele mai ridicate rate din OCDE și țări partenere. La celălalt capăt, 10% dintre femeile cu studii terțiare sunt inactive. În rândul tinerilor (18–24 ani), 23% nu muncesc și nu sunt înscriși în educație sau formare, față de 14% în OCDE — dar rata șomajului tinerilor cu studii superioare s-a îmbunătățit, scăzând de la 6% în 2015 la 3% în 2025, apropiindu-se de media OCDE de atunci.

Mobilitatea studenților este scăzută: 6% dintre studenți români studiază în străinătate, iar doar 7% dintre studenții înscriși în instituții din România sunt din alte țări. Pe o singură dimensiune România depășește media: 30% dintre absolvenți se specializează în știință, tehnologie, inginerie și matematică, peste media OCDE de 23%.