România a intrat în stagflație: economia se contractă, prețurile cresc

România se află într-o perioadă de stagflație, conform unei analize Frames bazate pe datele provizorii publicate luni de Institutul Național de Statistică. În trimestrul al doilea din 2026, economia s-a contractat cu 0,4% în termeni reali față de aceeași perioadă din 2025 (pe seria brută) și cu 2% pe seria ajustată sezonier. Deși PIB-ul nominal a crescut cu 10,8% comparativ cu trimestrul al doilea din 2025, ajungând la 494,4 miliarde de lei, această creștere este determinată integral de inflație, nu de o activitate economică reală în expansiune. Deflatorul PIB a fost de 11,2%, ceea ce constituie definiția tehnică a stagflației — stagnare economică combinată cu creștere a prețurilor.

Consumul populației a scăzut puternic cu 2,5% în volum, reducând PIB-ul cu 1,5 puncte procentuale. Sectoarele comerțului cu ridicata și amănuntul, transporturilor și hotelurilor-restaurantelor au pierdut 3,9% din volum, iar industria 2,9%. Singurul sprijin al economiei rămân investițiile publice finanțate din fonduri europene, în special din PNRR, care au crescut cu 10,9% și au adăugat 2,4 puncte procentuale la PIB.

Analiștii avertizează că noile scumpiri din energie — estimate pentru această toamnă la electricitate, gaze, gigacalorie și apă — ar putea avea efecte în lanț asupra întregii economii și ar putea prelungi blocajul economic până în a doua jumătate a anului 2027. Banca Națională a României a revizuit prognoza de inflație în sus de două ori într-un singur an, de la 3,9% la 6,1% pentru finalul lui 2026.

Inflația ridicată afectează puternic puterea de cumpărare a populației și competitivitatea companiilor românești. Mediul de afaceri se confruntă cu fiscalitate impredictibilă, dinamică negativă a vânzărilor și blocaj financiar, deși analiștii apreciază reziliența acestuia.