România a expulzat un diplomat rus după doborârea a trei drone; Moscova anunță un răspuns

România a expulzat un diplomat rus acreditat la București, ca răspuns la violările repetate ale spațiului aerian național din 24-26 iulie, când Forțele Aeriene Române au doborât trei drone în trei zile consecutive. Decizia a fost comunicată ambasadorului Federației Ruse, convocat la Ministerul Afacerilor Externe și căruia i-au fost înmânate o notă verbală de protest, cu termen de cinci zile pentru plecarea diplomatului vizat, și fragmente dintr-una dintre dronele distruse pe teritoriul României. Potrivit comunicatului MAE, Parchetul a stabilit că acestea sunt de proveniență rusească. Ambasadorul României la Moscova a fost rechemat la București pentru consultări.

Uniunea Europeană l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al Rusiei la Bruxelles în legătură cu incursiunea dronelor în spațiul aerian al României. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Anouar El Anouni, a declarat marți că încălcarea spațiului aerian al României de către drone rusești este un act imprudent și o escaladare gravă care amenință securitatea cetățenilor UE, stabilitatea regională și pacea internațională. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a propus statelor membre ale Uniunii Europene adoptarea unor sancțiuni suplimentare împotriva Federației Ruse, atât în legătură cu incursiunile dronelor în spațiul aerian al României, cât și cu atacul rusesc care a avariat consulatul onorific al Letoniei din estul Ucrainei. Comisia Europeană a transmis că România și Letonia beneficiază de solidaritatea și sprijinul deplin al Uniunii Europene, iar UE va continua să exercite presiuni asupra Rusiei pentru a-și înceta războiul de agresiune, inclusiv prin sancțiuni suplimentare.

Ministrul de externe interimar, Oana Țoiu, a declarat la București că Rusia poartă responsabilitatea pentru dronele doborâte și că „drona este a lor, responsabilitatea este a lor", subliniind că România nu va tolera astfel de incidente și că reacția diplomației române este pe deplin justificată. Ea a spus că Bucureștiul se așteaptă la măsuri de răspuns similare din partea Moscovei, după modelul închiderii Consulatului General al Rusiei la Constanța, și a menționat posibila declanșare a articolului 4 al NATO. Potrivit acesteia, NATO a reconfirmat sprijinul pentru România, iar alianța nu negociază granițele și nu acceptă încălcarea ilegală a spațiului aerian. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a afirmat că România a arătat „fermitatea și letalitatea Armatei române", că intrarea în spațiul aerian a durat circa două minute și că rușii „testează sau provoacă" România, avertizând că țara „dă de pământ" cu Rusia dacă aceasta continuă.

Moscova respinge acuzațiile. Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, a declarat că acuzațiile părții române sunt nefondate, pretențiile nejustificate, iar acestea „acțiuni neprietenoase" vor primi un răspuns adecvat. Ambasada Federației Ruse la București susține că ambasadorului nu i-ar fi fost prezentată nicio dovadă că dronele ar fi rusești, afirmă că Rusia nu a trimis niciodată drone împotriva unor ținte din România și avertizează că acțiuni transfrontaliere ale apărării antiaeriene românești ar însemna implicarea României în război. Presa de stat de la Moscova neagă orice implicare.

Președintele Nicușor Dan, care a reclamat oficial încălcarea spațiului aerian de către Federația Rusă, i-a trimis la Washington pe consilierul prezidențial pentru securitate națională, Marius Lazurca, și pe șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, pentru discuții cu membri ai administrației Trump și ai Congresului despre incidentele cu drone și securitatea la Marea Neagră. Lazurca a anunțat misiunea pe platforma X, precizând că piloții români pe F-16 de fabricație americană au doborât trei drone în trei zile și că amenințările confirmă importanța parteneriatului de securitate cu Statele Unite. După incidentul de la Galați, Italia a trimis în România patru avioane Eurofighter Typhoon și 180 de militari și personal auxiliar, iar la reuniunea NATO de la Ankara miniștrii apărării din România, Turcia și Bulgaria au semnat un acord de aprofundare a cooperării militare la Marea Neagră, inițiativa urmând să fie extinsă de la deminare la protecția infrastructurii critice, inclusiv energetice.

MApN a înregistrat 18 pătrunderi neautorizate în spațiul aerian de la începutul anului, iar de la începutul războiului din Ucraina, au fost semnalate 33 de cazuri de pătrunderi ale unor drone rusești în spațiul aerian național. Sunt luate în calcul două scenarii: pierderea accidentală a controlului asupra aparatelor, pe fondul războiului și al bruiajului electronic din Ucraina, sau un atac hibrid prin care Moscova ar testa capacitatea de răspuns a NATO la Marea Neagră. Într-un incident ulterior, două aeronave F-16 au fost ridicate de la Baza 86 Aeriană Fetești după ce o dronă a intrat în spațiul aerian românesc și s-a îndreptat spre Ucraina, însă piloții nu au deschis focul, aparatul părăsind rapid teritoriul național. Locuitorii din nordul județului Tulcea și sudul județului Galați, aflați în apropierea porturilor ucrainene de la Dunăre, primesc tot mai frecvent mesaje Ro-Alert, iar folosirea rachetelor aer-aer scumpe împotriva unor drone ieftine ridică problema costurilor. Unul dintre incidentele anterioare s-a soldat cu rănirea a doi civili, după ce în noaptea de 29 mai o dronă rusească de tip Geran-2 s-a prăbușit peste un bloc de locuințe din Galați.

La nivel european, Manfred Weber, președintele Partidului Popular European, a declarat că incursiunile dronelor rusești în spațiul aerian al României sunt inacceptabile și că Europa este pe deplin unită alături de poporul român. Weber a afirmat că securitatea cetățenilor români este securitatea cetățenilor europeni și a descris războiul ilegal de agresiune purtat de Vladimir Putin împotriva Ucrainei drept o amenințare la adresa securității întregii Europe. El a cerut accelerarea instrumentelor europene de consolidare a capacităților de apărare, inclusiv prin implementarea rapidă a inițiativei SAFE, și a susținut demersurile premierului Ilie Bolojan pentru consolidarea sprijinului european acordat României și pentru adoptarea rapidă a măsurilor necesare întăririi securității la frontiera estică a Uniunii Europene.