Rezumatul zilei 1.11.2026

FBI a acuzat oficial sâmbătă Coreea de Nord că a furat active virtuale de 6,3 miliarde de dolari de pe Binance, cea mai mare platformă de tranzacționare a criptomonedelor din lume, după ce până acum autoritățile americane spuseseră doar că verifică această ipoteză. Atacul din 29 octombrie e considerat cel mai mare furt de criptomonede din istorie, iar anchetatorii îl atribuie grupării TraderTraitor, parte a grupului Lazarus, legat de serviciile de informații nord-coreene. FBI a publicat o listă cu circa 500 de adrese Ethereum folosite de hackeri și le cere platformelor de criptomonede să blocheze tranzacțiile legate de ele. Președintele Donald Trump s-a arătat însă sceptic sâmbătă seara: „Nu ştim dacă este vorba de Coreea de Nord”. Binance a reluat duminică prima etapă a retragerilor, suspendate după atac, și susține că a acoperit deja circa 95% din suma furată din fonduri proprii, fără ca vreun client să piardă bani.

USR și-a ales sâmbătă, la congresul de la Timișoara, noul Birou Național, cu un mandat de trei ani, iar Dominic Fritz rămâne președintele partidului. Echipa condusă de Radu Miruță a obținut 12 din cele 24 de locuri, iar cea asociată Dianei Buzoianu a luat 10. Duminică, Fritz a anunțat o opoziție „acerbă, dar constructivă” față de guvernul PSD și a propus o coaliție a forțelor de centru-dreapta, cu PNL ca partener, care să câștige alegerile din 2028 și să guverneze fără PSD și AUR, obiectiv fixat sâmbătă și în rezoluția congresului. Grupurile parlamentare ale USR și PNL au semnat deja un protocol pentru inițiative și interpelări comune. Fritz îi cere Guvernului să organizeze alegeri parțiale la Primăria Timișoara și la Primăria Sectorului 6.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, vrea ca medicamente noi să intre pe lista celor compensate până la sfârșitul anului și a cerut o întâlnire de lucru cu reprezentanții Agenției Naționale a Medicamentului, ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) și ai producătorilor de medicamente. Potrivit ministrului, întâlnirea ar trebui să grăbească procedurile pentru o nouă actualizare a listei. Rogobete n-a anunțat nici data întâlnirii, nici medicamentele vizate. Anunțul vine după rectificarea bugetară de la sfârșitul lui octombrie, care, potrivit ministrului, aduce Sănătății 8,3 miliarde de lei în plus, dintre care 7,1 miliarde merg la CNAS pentru programele naționale de sănătate.

Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a avut sâmbătă consultări cu liderii politici despre criza Tribunalului Constituțional, dar acestea s-au încheiat fără un rezultat anunțat. Doi parteneri din coaliția de guvernare, Władysław Kosiniak-Kamysz (PSL) și Szymon Hołownia (Polonia 2050), au venit la Palatul Prezidențial, Stânga a refuzat invitația, iar PiS a confirmat o întâlnire mai târziu în aceeași zi. Criza a izbucnit vineri, când o judecătoare aleasă de actuala majoritate și nerecunoscută de președinte i-a suspendat pentru o lună pe șeful Tribunalului și pe adjunctul lui, amândoi asociați cu PiS, iar Nawrocki a intrat noaptea cu forța în clădire. Ministrul Justiției cere acum ridicarea imunității celor doi judecători suspendați. Premierul Donald Tusk l-a acuzat pe Nawrocki, într-un discurs televizat, că face presiuni asupra judecătorilor și a promis că nu va face compromisuri.

Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat sâmbătă că președintele Donald Trump a decis să-i permită senatorului brazilian Flavio Bolsonaro să intre în SUA și să rămână temporar în țară, dar susține că guvernul american nu a fost implicat direct în plecarea lui. Flavio Bolsonaro, învins de Lula da Silva în alegerile din 25 octombrie și vizat de anchete pentru spălare de bani, a părăsit Brazilia deși Curtea Supremă îi interzisese să iasă din țară. Potrivit unei investigații CNN Brasil, senatorul ar fi trecut pe 27 octombrie în Argentina, de unde ar fi zburat cu un avion privat spre Miami. Poliția Federală braziliană n-a găsit nicio înregistrare a ieșirii lui din țară și ia în calcul să ceară înghețarea bunurilor lui. Ministerul brazilian de Externe l-a convocat pe reprezentantul Argentinei pentru explicații.

Începând cu plata pensiilor pe noiembrie, pensionarii din Bistrița-Năsăud, Covasna, Harghita și Ialomița care primesc banii în cont bancar sau pe card vor primi taloane noi, de culoare mov, emise de Casa Națională de Pensii Publice. Noile taloane arată mai detaliat din ce se compune pensia și au un cod QR, dar nu schimbă felul în care se încasează banii. Ministrul Muncii, Florin Manole, spune că taloanele vor fi introduse treptat și că sunt documente oficiale. Autoritățile n-au explicat la ce folosește codul QR și n-au anunțat când ajung taloanele noi în celelalte județe. Manole a mai anunțat că în decembrie pensionarii cu pensii de până la 3.000 de lei vor primi odată cu pensia un sprijin între 300 și 500 de lei, în funcție de prag.

Drone ucrainene au atacat duminică dimineață rafinăria Lukoil din Kstovo, în regiunea rusă Nijni Novgorod, la circa 400 de kilometri est de Moscova, și au provocat un incendiu puternic. Rafinăria e una dintre cele mai mari patru din Rusia și prelucrează circa 17 milioane de tone de țiței pe an. Guvernatorul regiunii, Gleb Nikitin, a vorbit doar despre „pagube semnificative” la o „întreprindere industrială” din Kstovo și a spus că datele preliminare nu arată victime. Nikitin a avertizat că reparațiile vor aduce întreruperi de curent și restricții la apa caldă și la încălzire. Atacul încheie trei nopți la rând de lovituri ucrainene asupra rafinăriilor rusești, reluate după o pauză în care Kievul s-a abținut la cererea Washingtonului.

Poliția antirevoltă din Portugalia a evacuat duminică dimineață, cu scuturi și bastoane, taberele de corturi ridicate la Lisabona și Porto de protestatarii nemulțumiți de criza locuințelor. Poliția a arestat 13 persoane și spune că 13 agenți au fost răniți de obiectele aruncate. Organizatorii spun că printre protestatari au fost 38 de răniți la Porto și peste 30 la Lisabona. Avocatul protestatarilor a anunțat o plângere penală pentru abuz de putere împotriva ministrului de Interne, Luís Neves, și a șefului poliției naționale. Protestatarii cer guvernului de centru-dreapta să retragă un proiect de lege care facilitează evacuările și elimină plafonarea chiriilor pentru contractele noi, dar premierul Luís Montenegro a exclus retragerea și acceptă doar modificări.

Protestele tinerilor din Germania față de costul vieții s-au transformat sâmbătă seara în violențe în mai multe orașe, cele mai grave fiind la Frankfurt, unde persoane mascate au jefuit magazine și au aruncat cu cocktailuri Molotov în polițiști. Potrivit ministrului de Interne din landul Hessa, Roman Poseck, la Frankfurt au fost vandalizate 17 magazine, dintre care cinci jefuite, peste 100 dintre cei 1.300 de polițiști au fost răniți și 54 de persoane între 13 și 29 de ani au fost reținute. Mișcarea „Gen Z regelt” a ieșit în stradă în 34 de orașe pentru investiții în educație și sănătate, locuințe accesibile și costuri de trai mai mici, iar autoritățile spun că majoritatea demonstrațiilor au fost pașnice. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, cere „sancțiuni dure” pentru cei care au jefuit. Ministrul Educației, Karin Prien, a condamnat violențele și urmează să se întâlnească săptămâna viitoare cu reprezentanți ai studenților și ai sindicatului din educație.

Hidrologii au emis cod portocaliu de inundații pe râuri din Gorj, Mehedinți, Vâlcea și Argeș, valabil de duminică, de la ora 18:00, până luni la ora 12:00. Avertizarea vizează afluenți ai Jiului din bazinele Gilort, Motru și Olteț și afluenții Oltului dintre confluența cu Lotrul și acumularea Ionești, iar pe râuri din zece județe din sud-vest și centru e în vigoare cod galben, cu posibile viituri rapide și inundații locale. Viiturile vin din cauza ploilor din vestul Carpaților Meridionali și din zona submontană a Olteniei, unde ANM menține cod portocaliu până luni la ora 10, cu 50-70 l/mp și ninsori de 20-40 cm peste 1.700 de metri. Vremea rea, adusă de un ciclon din Marea Mediterană, continuă până pe 4 noiembrie în Oltenia, Muntenia și Dobrogea, iar de luni dimineață până marți dimineață județele Călărași, Ialomița și Constanța sunt sub cod galben de ploi.

Trei spoturi de promovare turistică a României, realizate de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului împreună cu producătorul britanic Charlie Ottley, sunt difuzate pe BBC World News între 1 și 29 noiembrie. Fiecare spot durează 60 de secunde, iar în total sunt programate 20 de difuzări. Spoturile prezintă natura, sunetele și patrimoniul cultural al țării, iar unul dintre ele, „Romania, So Much More Than Dracula!”, a rulat deja pe 30 și 31 octombrie, de Halloween. Ministrul Daniel Zamfir spune că turiștii trebuie să descopere că România înseamnă mult mai mult decât legenda lui Dracula. Zamfir va conduce și delegația României la târgul World Travel Market de la Londra, între 3 și 5 noiembrie.

Patru cutremure de mică magnitudine s-au produs în zona seismică Vrancea în noaptea de sâmbătă spre duminică, în județele Vrancea și Buzău, potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. Cel mai puternic, de magnitudine 3,6, a avut loc la ora 01:35, la 124,4 kilometri adâncime, la circa 37 de kilometri sud de Focșani. Celelalte trei au avut magnitudini între 2,1 și 3,0, iar la ora 07:03 a urmat un seism de 3,6 în Marea Neagră. Cutremurele au fost slabe și s-au produs noaptea, așa că aproape nimeni nu le-a simțit. Cel mai puternic cutremur din acest an în zonă, de magnitudine 4,8, s-a produs pe 19 octombrie în Buzău și a fost resimțit și în București.

Biroul procurorului-șef al Serbiei a anunțat că redeschide dosarul prăbușirii acoperișului gării din Novi Sad, în care au murit 16 oameni pe 1 noiembrie 2024. Duminică, la doi ani de la tragedie, mii de oameni s-au adunat pe ploaie în fața gării și au ținut un moment de reculegere de 16 minute, câte unul pentru fiecare victimă. Mai multe anchete sunt în desfășurare și fostul ministru al Construcțiilor, Goran Vesić, a stat o vreme în arest preventiv, dar niciun proces nu a început. Familiile victimelor cer în continuare ca vinovații să fie trași la răspundere. Tragedia a declanșat cele mai mari proteste din Serbia de la căderea lui Slobodan Miloșevici, iar la alegerile anticipate din 25 octombrie lista susținută de studenți a obținut, potrivit rezultatelor preliminare, 140 din cele 250 de locuri din parlament.

Premierul Luca Niculescu nu va participa luni, 2 noiembrie, la „Ora prim-ministrului” din Camera Deputaților, unde grupul AUR îl chemase să dea explicații despre deficitul bugetar. La ora 16:00, când e programată dezbaterea, premierul are la Palatul Victoria consultări cu reprezentanții confederațiilor sindicale. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, spune că Guvernul a făcut toate demersurile necesare pentru a informa Parlamentul. AUR voia ca premierul să explice, printre altele, cum ar ajunge România la un deficit de 2,8% din PIB în 2030 fără taxe noi și fără tăieri de investiții. Partidul întreba și de ce ținta de deficit cash pentru 2026, de 6,2% din PIB, depășește ținta calculată după metodologia europeană, de 6,0%.

Un bărbat de 32 de ani a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, suspectat că a atacat cu un cuțit un șofer de transport prin aplicație în Sectorul 5 al Capitalei. Potrivit Poliției Capitalei, clientul, aflat sub influența alcoolului, l-ar fi jignit pe șofer și l-ar fi lovit în brațul stâng când șoferul i-a cerut plata cursei. Victima, un cetățean sirian de 52 de ani, a primit primul ajutor de la un echipaj SMURD și a fost dusă la spital. Surse citate de Digi24 spun că suspectul ieșise din închisoare cu aproximativ două luni înainte, după ce ispășise o pedeapsă pentru furt calificat.

Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, susține într-un interviu acordat Mediafax că Primăria Generală a Capitalei ar trebui desființată. El propune ca sectoarele să gestioneze majoritatea serviciilor publice, iar transportul și urbanismul să rămână coordonate la nivelul întregului oraș, după un model asemănător celui din Bruxelles. Negoiță, social-democrat aflat la al patrulea mandat, a afirmat în același interviu că „corupția a devenit ADN-ul” administrației. Primăria Generală e condusă de liberalul Ciprian Ciucu.

Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat duminică că a reținut un minor cu cetățenie rusă, suspectat că a amenințat cu un atac terorist în Parcul-Muzeu Țarițîno din Moscova. Reținerea a urmat alertei date sâmbătă de Ambasada SUA la Moscova despre un posibil atac cu multe victime în complex, iar FSB a mulțumit public părții americane pentru informație. Potrivit FSB, minorul postase pe TikTok fotografii în echipament tactic, cu un obiect asemănător unei arme automate, iar pe telefonul lui ar fi fost găsite un abonament la un canal neonazist și căutări despre atacuri teroriste. Comitetul rus de anchetă evaluează ce măsuri legale va lua.

Ministerul Apărării Naționale a ridicat alerta aeriană declanșată sâmbătă seara în județele Iași, Neamț, Vaslui, Botoșani, Bacău și Suceava, după ce una dintre cele două drone intrate neautorizat în spațiul aerian al României l-a părăsit. Ministrul Apărării, Ștefan Radu Oprea, spune că a doua dronă a fost observată ultima dată între Vaslui și Bacău și că nu au fost raportate prăbușiri. Dronele au venit dinspre Republica Moldova, iar Forțele Aeriene au ridicat în aer patru avioane F-16 și un elicopter IAR-330 de la Câmpia Turzii și Fetești. Locuitorii celor șase județe primiseră mesaje RO-Alert prin care li se cerea să se adăpostească.

Structurile Ministerului Afacerilor Interne (MAI) au verificat 697 de microbuze școlare între 26 octombrie și 1 noiembrie. În aceeași săptămână, polițiștii au făcut 371 de verificări ale pazei școlilor și au organizat 105 instruiri ale personalului de pază, iar 114 reprezentanți ai profesorilor au fost pregătiți să semnaleze elevii care poartă obiecte periculoase. MAI a inclus școlile în traseele de patrulare, cu atenție la orele de intrare și de ieșire a elevilor, și spune că va continua acțiunile de prevenire a violenței școlare. Măsurile vin după două incidente violente din octombrie, inclusiv unul în care un tânăr și-a înjunghiat profesoara.

Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat sâmbătă, la reuniunea miniștrilor de externe din G20 de la Atlanta, că pe plan internațional crește interesul pentru o încetare limitată a focului în Marea Neagră, care să permită transportul fără restricții al energiei și cerealelor din Rusia și Ucraina. Rubio spune că SUA analizează propunerile Turciei și Indiei pentru deblocarea transporturilor de cereale, dar se îndoiește că se poate ajunge la o pace negociată în Ucraina. Tot sâmbătă, la Istanbul, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan le-a cerut Rusiei și Ucrainei să acționeze „în mod responsabil” în Marea Neagră, după o întâlnire cu Volodimir Zelenski. Zelenski a anunțat că a convenit cu Erdoğan să lucreze la un coridor pentru cereale. O nouă rundă de discuții trilaterale despre război e așteptată la Abu Dhabi la începutul lui noiembrie, deși data nu a fost stabilită oficial.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunță că lotul 3 al Autostrăzii Bucureștiului A0 Nord, între Afumați și Pantelimon, va fi deschis circulației numai după ce vor fi îndeplinite toate condițiile de siguranță a traficului. Potrivit companiei, constructorul montează acum parapetele de protecție și trasează marcajele rutiere. Deschiderea acestui sector de 8,6 kilometri, construit de compania chineză CCECC pentru circa 398 de milioane de lei fără TVA, fusese programată pe 26 octombrie, dar a fost amânată. Consiliul Județean Ilfov estimează că traficul ar putea fi permis spre sfârșitul anului.

Președintele german Frank-Walter Steinmeier spune că președintele chinez Xi Jinping nu e interesat de un summit despre Ucraina cu participarea Chinei, a SUA și a Rusiei. Într-un interviu pentru televiziunea publică ARD, Steinmeier povestește că a ridicat subiectul vineri, la întâlnirea lor de la Beijing, iar Xi i-ar fi spus că nu există „absolut niciun fel de pregătiri” pentru un asemenea summit. Potrivit lui Steinmeier, Xi a subliniat că războiul e un conflict european și că europenii trebuie să stea și ei la masa negocierilor. Din răspunsul lui Xi ar reieși că Ucraina nu va fi pe agenda summitului APEC de la Shenzhen, de la jumătatea lui noiembrie, unde liderii celor trei țări ar urma să se întâlnească.