Rezumatul zilei 17.10.2026

Biroul Politic Național al PNL a decis sâmbătă să voteze învestirea Guvernului condus de premierul desemnat Luca Niculescu, cu șase voturi împotrivă și o abținere, după o ședință de peste trei ore. Partidul nu va avea miniștri în noul cabinet, din care fac parte 12 miniștri PSD, iar demnitarii numiți cu sprijinul liberalilor își vor depune demisiile la începutul săptămânii viitoare. Ilie Bolojan, liderul PNL și premierul interimar, a numit votul unul „de necesitate, condiționat și punctual”. El argumentează că un guvern interimar nu poate face rectificare bugetară, iar fără ea UPU-urile și ambulanțele ar risca să rămână fără bani. Duminică, Bolojan urmează să semneze cu Niculescu un acord prin care premierul desemnat se angajează să respecte țintele de deficit până la adoptarea bugetului pe 2027. Decizia nu e unanimă în partid: filiala PNL Iași, condusă de Alexandru Muraru, a votat în unanimitate să nu susțină cabinetul, iar deputații Adrian Cozma și Dragoș Ciobotaru au anunțat că votează împotrivă. Învestirea cere 233 de voturi, iar fără liberali guvernul nu le poate strânge. Audierile miniștrilor încep luni, iar votul din Parlament e programat marți, 20 octombrie, la ora 14:00.

Președintele SUA, Donald Trump, a semnat vineri un decret prin care suspendă sancțiunile și taxele vamale împotriva Rusiei prevăzute de Legea Graham, care urmau să se aplice de duminică, 18 octombrie. Între măsurile suspendate se află o suprataxă de 500% pe importurile din Rusia și taxe de 100% pentru cei mai mari cumpărători de petrol și gaze rusești, așa că China, India și Turcia scapă deocamdată de penalități. Suspendarea e valabilă pe termen nedefinit, legea nu e abrogată, iar sancțiunile impuse prin alte ordine executive rămân în vigoare. Casa Albă nu a explicat public motivele, însă Reuters le leagă de prețurile mari la energie. Decizia vine la o săptămână după ce Trump a anunțat un acord cu Vladimir Putin pentru livrări de motorină rusească.

Președintele Nicușor Dan a anunțat la finalul Consiliului European de la Bruxelles că România a cerut aliaților echipamente împotriva dronelor aeriene și navale de la Marea Neagră, iar Franța s-a oferit să ajute în aproximativ 24 de ore. Ajutorul ar acoperi perioada până la livrarea echipamentelor comandate prin programul european SAFE, estimată la un an și jumătate până la doi ani și jumătate. Sâmbătă, președintele a anunțat că i-a transmis lui Emmanuel Macron „profunda îngrijorare a României” față de atacurile asupra navelor comerciale; cei doi au discutat și despre candidatura lui Dacian Cioloș la conducerea Francofoniei. În ultimele patru luni, zece nave au fost lovite sau scufundate în vestul Mării Negre, cu cel puțin trei morți și 28 de marinari dispăruți. Nicușor Dan menține ce a spus și ieri: tehnic e prea devreme să se dovedească un atac rusesc, deși intuiția indică Rusia drept beneficiar.

Sâmbătă au avut loc în toată Franța proteste împotriva costului vieții și a scumpirii combustibililor, iar Ministerul de Interne a anunțat circa 272 de arestări până după-amiază. La Paris, poliția a folosit gaze lacrimogene, persoane mascate au spart geamurile clădirii CNews și Europe 1, iar 25 de stații de metrou și RER au fost închise. La Marsilia, protestatarii au forțat intrarea în primărie, iar la Lyon au incendiat un centru turistic. Sindicatul CGT anunță peste 500.000 de manifestanți, în timp ce surse din Ministerul de Interne vorbesc de circa 32.800. Guvernul a convocat o celulă interministerială de criză.

Două avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române au doborât sâmbătă seara două drone care pătrunseseră în spațiul aerian național, deasupra apelor teritoriale din zona Sulina. Avioanele au decolat la 17:43 de la Baza 86 Aeriană Borcea, iar țintele au fost lovite la 18:01 și 18:05, la 20-25 de kilometri de Sulina. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a anunțat doborârea și i-a felicitat pe piloți. Ministerul Apărării nu a precizat încă de unde veneau dronele și ce tip erau.

România se oferă să acopere o parte din costurile militarilor americani staționați pe teritoriul său, potrivit unor surse anonime citate de Bloomberg. Bucureștiul s-ar alătura astfel Poloniei și statelor baltice, care propun stimulente financiare înainte ca Pentagonul să-și încheie, până la sfârșitul anului, analiza prezenței militare din Europa. România găzduiește acum aproximativ 1.000 de soldați americani, după ce în 2025 SUA au oprit rotația unei brigăzi prin baza Mihail Kogălniceanu. Guvernul vrea să investească circa 4 miliarde de euro până în 2040 în baza de la Kogălniceanu.

Două avioane F-18 spaniole au decolat în noaptea de vineri spre sâmbătă de la Baza Mihail Kogălniceanu, după ce radarele au detectat o dronă pe teritoriul Ucrainei, la nord de Plauru, îndreptându-se spre graniță. Locuitorii din nordul județului Tulcea au primit un mesaj RO-Alert la 01:54, iar alerta a încetat la 02:30. Ministerul Apărării a anunțat că drona nu a pătruns în spațiul aerian românesc. Astfel de alerte s-au înmulțit în ultimele săptămâni în nordul Tulcei.

Rusia a lansat în noaptea de vineri spre sâmbătă unul dintre cele mai mari atacuri asupra sistemului energetic ucrainean, cu rachete balistice, rachete de croazieră și 332 de drone. Apărarea antiaeriană a neutralizat 293 de ținte, dar au fost lovituri în 22 de locuri, iar peste 15 instalații energetice au fost vizate, potrivit lui Volodimir Zelenski. Orașul Vinița a rămas complet fără curent, iar presa relatează că aproximativ un milion de oameni nu au electricitate. La Herson, un șofer de ambulanță a fost ucis și 19 oameni au fost răniți. Zelenski acuză Moscova că vrea un blackout înainte de iarnă.

Autoritățile turce au emis cod roșu de ploi torențiale și vânt puternic pentru Istanbul, valabil sâmbătă și duminică, cu risc de inundații și perturbări ale zborurilor. Ministerul Afacerilor Externe le recomandă românilor să evite deplasările neesențiale și să verifice situația zborurilor. Consulatul General al României la Istanbul poate fi contactat la +90 212.358.0516, iar pentru urgențe la +905335420695. Cu două zile înainte, inundațiile din oraș au ucis doi oameni.

Gărzile Revoluționare iraniene au anunțat sâmbătă că două superpetroliere, fiecare cu peste două milioane de barili de țiței, au luat foc după ce au lovit mine în Strâmtoarea Ormuz. Gărzile susțin că primul petrolier încerca să treacă „ilegal” cu sprijin american. Informațiile nu au putut fi verificate independent, iar Iranul nu a precizat locul exact și pavilioanele navelor. Strâmtoarea, prin care trecea înainte de război o cincime din hidrocarburile transportate în lume, e în centrul conflictului început în februarie.

Ilie Bolojan, președintele PNL, a declarat vineri seara la Digi24 că o alianță cu USR pentru alegerile parlamentare din 2028 „merită analizată cât se poate de serios”. Liderul PNL a invocat votul antisistem puternic și susține că partidele cu procente de 13% sau 15% nu-și pot impune proiectele separat. Potrivit lui, PNL, USR și alte partide ar trebui să construiască un „pol de modernizare”. Bolojan a mai spus că mecanismul de colaborare parlamentară dintre PNL și USR va continua și în opoziție.

Consiliul European din 15 și 16 octombrie s-a încheiat fără acord asupra bugetului multianual al UE pe 2028-2034, după paisprezece ore de discuții. Negocierile se reiau la un summit extraordinar pe 26 noiembrie, iar António Costa vrea un acord până la sfârșitul lui 2026. Președinția irlandeză a redus cu 159 de miliarde de euro, adică aproximativ 8%, propunerea Comisiei, de aproape 2.000 de miliarde. Grupul „Prietenii Coeziunii”, din care face parte România, respinge tăierea fondurilor regionale și agricole. Nicușor Dan spune că România a făcut deja concesii și cere amânarea cât mai mult a pieței de carbon ETS2.

Deficitul bugetar a ajuns la 78,52 miliarde de lei după nouă luni, adică 3,82% din PIB, față de 5,35% în aceeași perioadă din 2025, potrivit Ministerului Finanțelor. Veniturile au crescut cu 11,8%, iar cheltuielile cu 5,5%, în timp ce investițiile au urcat la 107,77 miliarde de lei. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a amintit că ținta pe 2026 e de 6,2% din PIB și cere continuarea consolidării fiscale în 2027. Ministerul avertizează că plățile pentru țintele PNRR nevalidate de Comisie vor fi acoperite din bugetul național; România mai are de primit 6,43 miliarde de euro din PNRR.

Stanislav Carpiuc, cetățean român de 28 de ani născut în Ucraina, a fost expulzat din Regatul Unit, a anunțat sâmbătă Ministerul de Interne britanic, fără să spună în ce țară. Carpiuc fusese condamnat în iunie la doi ani de închisoare pentru rolul lui în incendierile din mai 2025 ale unor proprietăți legate de Keir Starmer, pe atunci premier. Instanța a stabilit că rolul lui era să încaseze banii promiși, iar focul a fost pus de ucraineanul Roman Lavrinovici, condamnat la șapte ani.

Aproape 12 delegați, între care cei din țările nordice și baltice, au ieșit sâmbătă din sala Comitetului Monetar și Financiar Internațional al FMI, la Bangkok, când ministrul rus de Finanțe, Anton Siluanov, a început să vorbească. Gestul vine după ce Germania a avertizat împotriva readucerii Rusiei pe scena internațională, iar SUA, care conduc G20, susțin prezența Moscovei.

Cristela Georgescu, soția fostului candidat la președinție Călin Georgescu, a cerut intervenția SUA în cazul soțului ei, într-un interviu acordat vineri influencerului american Mario Nawfal. Ea susține că măsurile împotriva lui Călin Georgescu au motivație politică și că în România ar fi „o tiranie”. Fără să aducă dovezi, a afirmat că familia a fost amenințată și că postările ei sunt cenzurate; o analiză Digi24 nu a găsit cazuri de cenzură a contului ei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski acuză SpaceX că restricționează intenționat Starlink în Ucraina și numește restricțiile „o operațiune planificată”. Potrivit lui, terminalele din Ucraina sunt limitate la circa 161 km/h, ceea ce împiedică folosirea dronelor interceptoare împotriva dronelor rusești Shahed, deși în țări ale UE aceleași terminale au mers la peste 180 km/h. Zelenski spune că statele europene lucrează deja la alternative la Starlink, fără să precizeze care. Disputa continuă scandalul de ieri legat de limitarea Starshield, versiunea militară a serviciului.

Ministrul interimar de Interne, Cătălin Predoiu, cere Guvernului să aloce urgent resurse logistice și Parlamentului să adapteze rapid legislația împotriva amenințărilor hibride. Predoiu a transmis mesajul la NATO Hybrid Symposium 2026, găzduit pentru prima dată de București pe 15 și 16 octombrie. Ministrul avertizează că, fără aceste măsuri, instituțiile de ordine publică nu vor mai putea menține pe termen mediu și lung nivelul de siguranță necesar, deși recunoaște că bugetul e sub presiune.

Reuniunile anuale ale FMI și Băncii Mondiale de la Bangkok s-au încheiat sâmbătă cu o declarație care cere mai mult sprijin financiar pentru țările lovite de războaie și de scumpirea energiei. Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, a avertizat împotriva dependenței de boomul inteligenței artificiale și a spus că rambursarea datoriei consumă acum 14% din veniturile publice ale țărilor sărace, față de 8% acum câțiva ani. Declarația avertizează că riscurile pentru economia mondială rămân predominant negative.

Niciunul dintre cei șapte candidați la conducerea ONU nu a scăpat de un vot negativ din partea a cel puțin unui membru permanent, la votul orientativ de vineri din Consiliul de Securitate. Costaricana Rebeca Grynspan conduce cu 9 încurajări și 5 descurajări, urmată de Rafael Grossi. Rezultatul lasă loc unor candidați noi, printre care bulgarul Nikolai Mladenov. Mandatul lui Guterres se încheie pe 31 decembrie.