Rezumatul zilei — 28 septembrie 2026

Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan pare să nu aibă cele 233 de voturi necesare la votul de miercuri, 30 septembrie, de la ora 13:00: PNL, USR și UDMR au împreună doar aproximativ 170 de voturi. Consiliul Politic Național al PSD a decis luni, în unanimitate, să nu susțină cabinetul, deși parlamentarii social-democrați vor rămâne în sală ca să existe cvorum. AUR boicotează complet procedura și spune că îl va suspenda pe președintele Nicușor Dan dacă acesta nu convoacă alegeri anticipate. Mureșan i-a trimis liderului PSD, Sorin Grindeanu, un document de 175 de pagini cu 372 de măsuri, printre care și propuneri ale PSD, dar Grindeanu l-a acuzat de „tupeu”, spunând că l-a primit cu cinci minute înainte de ședința partidului. În prima zi de audieri din comisiile Parlamentului, Sebastian Burduja (Energie, 24 de voturi pentru și 34 împotrivă), Radu Miruță (Apărare, 17–21) și Cătălin Drulă (Transporturi, 16–18) au primit aviz negativ, iar Tánczos Barna (Agricultură) și Alexandru Nazare (Finanțe) au primit aviz pozitiv. Avizele comisiilor sunt doar consultative. Nazare a avertizat că instabilitatea politică complică evaluarea României pe care agenția Standard & Poor's o publică vineri. Dacă guvernul este respins, PNL ia în calcul să ceară Curții Constituționale să decidă dacă președintele e obligat să convoace alegeri anticipate.

Procesul în care Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți 20 de oameni sunt judecați pentru acțiuni împotriva ordinii constituționale a fost amânat luni fără să se discute fondul cauzei. Judecătorul a cerut Înaltei Curți de Casație și Justiție să clarifice ce conține un dosar legat de acest caz, pe care avocații l-au numit „confidențial”. Procurorii susțin că, în decembrie 2024, cei doi au plănuit să infiltreze protestele de după anularea alegerilor ca să provoace haos. Georgescu mai are două dosare: unul pentru propagandă legionară și unul la DIICOT pentru o presupusă înșelăciune de aproximativ un milion de euro.

Premierul desemnat Siegfried Mureșan i-a cerut lui Sorin Grindeanu să spună ce a discutat în martie cu Kimberly Guilfoyle, ambasadoarea SUA în Grecia. Grindeanu neagă că ar fi discutat contracte de gaze sau înlăturarea lui Ilie Bolojan din funcția de premier și spune că a fost vorba despre Coridorul Vertical, o rută prin care gazele ar putea tranzita România. Ministra interimară de Externe, Oana Țoiu, a spus că întâlnirea a fost un eveniment privat al oamenilor de afaceri, fără mandat oficial, și că reprezentantul oficial al SUA în România este ambasadorul de la București, Darryl Nirenberg. Un deputat USR a depus plângere penală pentru trădare împotriva lui Grindeanu, Bogdan Ivan și George Simion.

David Perdue, ambasadorul american în China, a declarat pentru Fox News că Donald Trump l-a întrebat pe președintele chinez Xi Jinping dacă China vrea să cumpere armament american. Potrivit lui Perdue, discuția a venit ca răspuns la nemulțumirea Chinei față de armele pe care SUA le vând Taiwanului. Dacă s-ar concretiza, o astfel de vânzare ar însemna o schimbare radicală a politicii SUA față de China.

La întâlnirea cu lideri europeni organizată de președintele francez Emmanuel Macron la Metz, Papa Leon al XIV-lea a cerut curaj și compromisuri în negocieri, inclusiv renunțarea la unele poziții, pentru ca războiul din Ucraina să se încheie. Papa a criticat creșterea cheltuielilor militare din Europa și le-a cerut liderilor să îi integreze pe migranți. Macron a spus că Uniunea Europeană este „mai importantă ca niciodată” și a avertizat împotriva naționalismului.

Consiliul Național al Elevilor i-a chemat luni pe elevi să vină la școală îmbrăcați în negru, fără să întrerupă orele, ca protest față de legea adoptată de Senat pe 21 septembrie, cu 84 de voturi pentru, care face uniforma școlară obligatorie. Elevii spun că nu au fost consultați și că uniforma nu rezolvă inechitatea sau bullyingul. Proiectul urmează să fie votat de Camera Deputaților, care are ultimul cuvânt.

Cei cinci cetățeni britanici, cu vârste între 23 și 35 de ani, arestați duminică și bănuiți că pregăteau un atac cu explozivi lângă baza RAF Fairford, au fost eliberați luni pe cauțiune, cu restricții stricte, dar sunt în continuare cercetați. Au fost reperați după ce o fermieră a alertat poliția, iar 85 de locuințe din zonă au fost evacuate. Presa britanică a indicat Iranul drept cel mai probabil vinovat, însă ambasada Iranului la Londra a respins orice legătură, iar anchetatorii nu au confirmat această pistă.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a pus în dezbatere publică, până pe 8 octombrie, un proiect prin care Guvernul ar trebui să stabilească data și calendarul alegerilor în cel mult cinci zile de la dizolvarea Parlamentului. Data votului ar urma să fie anunțată cu cel puțin 75 de zile înainte, iar alegerile ar trebui organizate în cel mult 90 de zile. Campania ar dura tot 30 de zile, dar numărul minim de susținători pentru o candidatură s-ar reduce la jumătate. AEP cere ca legea să fie adoptată urgent, înainte de orice decizie privind organizarea alegerilor anticipate.

La alegerile pentru Senatul francez, partidul Adunarea Națională și aliații săi au ajuns la 15 senatori și vor putea forma, pentru prima dată, un grup parlamentar propriu. Rezultatul vine cu mai puțin de șapte luni înaintea alegerilor prezidențiale, în care Marine Le Pen este considerată favorită pentru primul tur. Republicanii și aliații lor de centru păstrează totuși majoritatea în Senat.

Compania Națională de Investiții a anunțat că urmează finalizarea demolării structurilor vechi și lucrările de fundație ale arenei din Șoseaua Ștefan cel Mare. Noul stadion va avea 26.217 locuri și este finanțat prin Ministerul Dezvoltării.

O dronă rusească a lovit luni clădirea Academiei Naționale de Științe din centrul Kievului și a provocat un incendiu puternic, iar oamenii prinși înăuntru au încercat să scape pe ferestre. Atacul a fost parte dintr-o ofensivă aeriană asupra mai multor regiuni: cel puțin patru oameni au murit în regiunea Dnipro, 38 au fost răniți la Harkov, iar la Kiev au fost raportați cel puțin 19 răniți și o femeie moartă. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Rusia va suporta „consecințe reale”.

O echipă a Ministerului Apărării Naționale a început luni verificările la sol în nordul județului Tulcea. Duminică seară, în timpul unui atac rusesc cu drone asupra orașului ucrainean Izmail, radarele au urmărit o dronă care a intrat în România prin zona Ceatalchioi, a zburat aproximativ zece minute și a dispărut lângă Somova. Au decolat două avioane F-16 românești, iar locuitorii au primit mesaj RO-Alert, cu alerta aeriană activă până la ora 22:05. Armata nu a precizat încă ce fel de dronă a fost și nici dacă a căzut pe teritoriul României.

Parlamentul de la Budapesta a votat cu 139 de voturi pentru, fără niciun vot împotrivă, ridicarea imunității premierului Péter Magyar, care a cerut el însuși acest lucru, în timp ce partidul Fidesz a boicotat ședința. Procurorii îl anchetează pentru un telefon luat în iunie 2024, în timpul unei altercații într-un club, și aruncat apoi în Dunăre; prejudiciul este estimat la puțin peste 300 de dolari. Au fost ridicate și imunitățile a doi foști miniștri din guvernele Fidesz, anchetați pentru fapte de corupție de zeci de milioane de dolari.

Programul PRIMII, finanțat din fonduri europene până la sfârșitul lui 2029, se adresează la aproximativ 50.000 de elevi din clasele primare din școlile cu risc mare de abandon. Pentru acești elevi, școlile vor primi aproape dublu față de finanțarea obișnuită, bani pentru ore de recuperare, „Școala după Școală”, hrană și consiliere. Școlile pot depune cereri până pe 12 octombrie. Programul vine după testele PISA 2025, la care 48% dintre elevii români de 15 ani nu au atins nivelul minim la citire.

Cele două companii care exploatează împreună perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră au anunțat că primele gaze ar urma să intre în Sistemul Național de Transport în prima jumătate a anului 2027. Producția maximă, estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi pe an, ar urma să fie atinsă până la sfârșitul trimestrului al treilea din 2027. Proiectul costă aproximativ 4 miliarde de euro, iar șapte dintre cele zece sonde de producție au fost deja finalizate.

Din 28 septembrie, compania Termoenergetica București lucrează la modernizarea conductelor principale din sectoarele 4 și 5. În sectorul 5 sunt afectate aproximativ 743 de blocuri, iar apa caldă ar trebui să revină complet până pe 3 octombrie. În sectorul 4, aproximativ 1.100 de blocuri rămân fără apă caldă până pe 9 octombrie. Locuitorii pot afla informații la numerele 031.9442 și 0800.820.002 sau din aplicația Termoalert.