Rezumatul zilei — 25 septembrie 2026

Premierul desemnat Siegfried Mureșan a publicat vineri seară lista completă a guvernului pe care îl propune, după ce conducerile PNL, USR și UDMR au aprobat programul de guvernare și miniștrii. Guvernul ar avea 16 ministere, dintre care PNL primește 7, USR 5 și UDMR 3. Cei trei vicepremieri ar fi Mircea Abrudean (Interne), Radu Miruță (Apărare) și Cseke Attila (Dezvoltare). Fosta judecătoare Andrea Chiș, independentă, a confirmat că a acceptat Ministerul Justiției. Alte nume propuse sunt Alexandru Nazare la Finanțe, Oana Țoiu la Externe, Oana Gheorghiu la Sănătate și Cătălin Drulă la Transporturi, iar zece dintre miniștri au făcut parte și din Guvernul Bolojan. Mureșan i-a prezentat programul președintelui Nicușor Dan la Cotroceni și urmează să depună sâmbătă documentele la Parlament. Audierile miniștrilor sunt planificate pentru luni, iar votul de învestitură pentru marți sau miercuri. Cele trei partide au însă doar aproximativ 170 de voturi, iar pentru învestitură e nevoie de 233. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că partidul lui nu va vota guvernul și a spus că se aștepta să fie el desemnat premier, în timp ce Mureșan susține că PSD nu a luat încă o decizie finală.

Agenția Standard & Poor's evaluează ratingul României, iar decizia va fi anunțată pe 2 octombrie. România se află în prezent pe ultima treaptă a categoriei recomandate investitorilor, așa că o retrogradare ar muta-o în categoria „junk”, cu împrumuturi mai scumpe pentru stat. Joi, premierul interimar Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, le-au spus evaluatorilor că deficitul bugetar din primele șapte luni ale anului 2026 a scăzut cu peste 28 de miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2025. Ei estimează pentru 2026 un deficit de aproximativ 6% și au promis că reducerea lui va continua în 2027. Vineri, o delegație PSD condusă de Paul Stănescu, fără liderul Sorin Grindeanu, a spus agenției că partidul este pregătit să conducă guvernul. PSD a prezentat un plan care urmărește creșterea veniturilor bugetare prin colectarea mai bună a taxelor și atragerea de investiții.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat vineri că Donald Trump i-a confirmat, la întâlnirea lor de săptămâna aceasta de la New York, decizia finală de a acorda Ucrainei licențe pentru a produce singură rachetele interceptoare Patriot. Zelenski nu a spus când vor fi transmise licențele. Anterior, el estimase că producția, discutată cu firma americană Raytheon, ar putea începe la sfârșitul lui 2027 sau la începutul lui 2028. Decizia vine după ce Trump a spus în iulie că nu există încă un acord. Ucraina rămâne tot mai fără interceptoare: Zelenski estimează că stocul va ajunge anul acesta la 264 de rachete, față de 675 în 2023.

În noaptea de joi spre vineri, radarele Ministerului Apărării au detectat o țintă aeriană la aproximativ 20 de kilometri est de Galați. Locuitorii din estul județului Galați și din nordul județului Tulcea au primit la ora 03:27 un mesaj RO-Alert care îi îndemna să se adăpostească. Două avioane F-16 au decolat de la Baza Aeriană Borcea, iar alerta a fost ridicată la 04:14, după ce autoritățile au stabilit că ținta nu a intrat în spațiul aerian al României. Ministerul Apărării nu a spus ce era ținta și de unde venea. Incidentul vine la o zi după ce o dronă a intrat în țară și s-a prăbușit lângă Solca, în județul Suceava.

Sondajul Avangarde, realizat între 12 și 22 septembrie pe 1.020 de persoane, arată că 88% dintre români cred că România merge într-o direcție greșită. Pentru criza politică, 49% dintre respondenți îi consideră responsabili pe toți politicienii, iar 21% îi indică pe Ilie Bolojan și PNL. Dintre cei care și-au exprimat o opțiune de vot, 36% ar vota AUR, 23% PSD, 16% PNL, 8% USR și 5% UDMR. De asemenea, 76% dintre respondenți consideră că premierul interimar Ilie Bolojan este un lider mai degrabă slab. Marja de eroare a sondajului este de ±3,1 puncte procentuale.

Papa Leon al XIV-lea a aterizat vineri la ora 10:00 pe aeroportul Orly din Paris, unde a fost întâmpinat de președintele Emmanuel Macron, iar clopotele bisericilor din toată Franța au bătut timp de șapte minute. Este prima lui vizită în Franța de când a fost ales papă, în 2025. În prima zi, papa merge la Palatul Élysée, la sediul UNESCO, unde este așteptat să ceară reguli globale pentru inteligența artificială, și la catedrala Notre-Dame. Seara urmează o rugăciune cu aproximativ 80.000 de tineri pe Stade de France. Pentru vizită, Franța a mobilizat 15.000 de polițiști și jandarmi și a alocat un buget de 27 de milioane de euro.

Termoenergetica București oprește temporar apa caldă începând de luni, 28 septembrie, pentru că lucrează la conductele principale de termoficare, cu bani europeni. În Sectorul 5, aproximativ 743 de blocuri rămân fără apă caldă până pe 30 septembrie, iar furnizarea ar urma să fie reluată complet până pe 3 octombrie. În Sectorul 4, lucrările durează până pe 9 octombrie și afectează aproximativ 1.100 de blocuri. Locatarii pot afla detalii la numerele 031.9442 și 0800.820.002 sau din aplicația Termoalert.

Vizita de stat a lui Xi Jinping la Casa Albă, prima din 2015, s-a încheiat cu prelungirea armistițiului comercial dintre SUA și China. Sursele nu spun același lucru despre durată: unele scriu că acordul a fost prelungit până în ianuarie 2027, iar altele, citându-l pe secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, până în februarie 2027. Cei doi lideri nu au ajuns la acorduri concrete privind inteligența artificiala, Taiwanul sau pământurile rare. Xi i-a cerut lui Trump prudență în privința Taiwanului și a propus mecanisme de comunicare militară pentru a preveni crizele. Ambasadorul SUA în China, David Perdue, a declarat vineri că Trump i-a spus lui Xi că orice sprijin al Chinei pentru Iran este inacceptabil.

Statele membre ale UE au convenit vineri să elibereze 6,6 miliarde de euro din Facilitatea Europeană pentru Pace, un fond european folosit pentru sprijin militar. Din această sumă, aproximativ 900 de milioane de euro merg la misiunea UE care pregătește militari ucraineni, iar 1 miliard de euro la cumpărarea în comun de armament pentru Kiev. Restul de 4,7 miliarde de euro le rambursează statelor cheltuielile militare pe care le-au făcut deja pentru Ucraina. Banii au fost blocați ani la rând de veto-ul Ungariei lui Viktor Orbán, iar dosarul s-a deblocat după ce Péter Magyar a câștigat alegerile din aprilie. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a spus că este „o veste bună pentru Ucraina și una proastă pentru Rusia”.

Potrivit publicațiilor The Athletic și The Times, Manchester City a fost găsit vinovat pentru 114 dintre cele 115 acuzații de încălcare a regulilor financiare ale Premier League, la capătul unei investigații care a durat opt ani. Clubul este acuzat că nu a furnizat informații financiare corecte și complete. Premier League nu a anunțat încă sancțiunile, care pot merge de la amendă și depunctare până la excluderea din campionat.

Volkswagen și Audi recheamă în toată lumea peste 2,8 milioane de mașini, pentru că un șurub de la caseta de direcție poate rugini și slăbi. În cazuri extreme, defectul poate duce la pierderea completă a direcției. Sunt vizate modelele Golf, Tiguan, Touran și Caddy fabricate între 2013 și 2024, precum și Audi Q3 fabricat între 2017 și 2024. Producătorii estimează că cel mult 1% dintre mașini au defectul, șurubul se înlocuiește gratuit și nu au fost raportați răniți. Separat de rechemare, tot vineri, Volkswagen a fost scoasă din indicele bursier Euro Stoxx 50, pentru prima dată în 15 ani.

Bruxelles-ul îi cere Londrei să mărească taxele vamale pentru mașinile chinezești și să-și alinieze politica comercială cu a UE, dacă Marea Britanie vrea să fie inclusă în noile reguli „Made in Europe”. Aceste reguli, așteptate din 2027, vor impune un procent minim de piese produse local pentru mașinile electrice vândute în UE. UE se teme că, fără taxe comparabile, produsele chinezești ar putea ajunge pe piața europeană prin Marea Britanie, ocolind taxele vamale europene. Premierul britanic Andy Burnham a avertizat că excluderea din aceste reguli ar afecta industria auto a țării.

Președintele Nicușor Dan a promulgat vineri legea care nu le mai permite liceelor să organizeze examene de admitere proprii, în plus față de Evaluarea Națională. Legea se aplică din anul școlar 2026-2027. Camera Deputaților a adoptat-o pe 24 august, iar Senatul pe 8 septembrie, cu 104 voturi pentru. Ministerul Educației trebuie acum să stabilească prin ordin noile reguli de admitere la liceu.

Începând de sâmbătă, 26 septembrie, pe sectorul Rânca–Obârșia Lotrului al Transalpinei (DN67C) se va putea circula doar între orele 09:00 și 18:00. Restricția vine pe fondul ploilor, lapoviței și ninsorilor la altitudini de peste 1.500 de metri. Șoferii care ajung după ora 18:00 nu vor mai putea trece pe acest tronson.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat joi, la Adunarea Generală a ONU, că acuzația de genocid în Gaza este „cea mai mare minciună a secolului”. El a spus că Israelul și SUA au distrus instalațiile nucleare ale Iranului. Netanyahu a criticat Franța, Regatul Unit și Turcia, a acuzat Qatarul că găzduiește membri Hamas și l-a numit pe primarul New Yorkului, Zohran Mamdani, „primar antisemit”. Zeci de delegați, mai ales din țări islamice, au părăsit sala în timpul discursului, iar Netanyahu i-a numit „lași morali”. Delegația României a rămas în sală. La protestele de afară, poliția din New York a reținut aproximativ 100 de persoane.

ArcelorMittal a suspendat pe termen nedefinit activitatea combinatului de la Krivoi Rog, cel mai mare din Ucraina. Uzina a fost lovită de patru atacuri cu rachete rusești în cinci săptămâni, iar cel mai recent, din 21 septembrie, a ucis cinci angajați. Compania spune că uzina nu mai poate funcționa în siguranță și că va păstra instalațiile în stare bună pentru a putea relua producția după război. Grupul a investit peste 700 de milioane de dolari în Ucraina de la începutul războiului și estimează o pierdere contabilă de aproximativ 1 miliard de dolari.

Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a anunțat la ONU că Iranul le-a trimis Statelor Unite, prin intermediari, un plan de redeschidere a Strâmtorii Ormuz. Conform planului, strâmtoarea ar fi redeschisă după șapte zile, cu condiția ca ostilitățile din regiune să înceteze, inclusiv în Liban și Yemen. Iranul mai cere ridicarea sancțiunilor asupra petrolului său, încheierea blocadei navale americane și deblocarea a cel puțin 12 miliarde de dolari care îi aparțin. Casa Albă a descris discuțiile purtate prin mediatori drept pozitive, primele de acest fel din ultimele luni.