Rezumatul zilei — 15 august 2026

Ziua Marinei Române a fost sărbătorită sâmbătă în șase orașe — Constanța, Mangalia, Brăila, Tulcea, Galați și București —, cu principalele manifestări la Constanța, unde peste 3.500 de militari români și străini, peste 50 de nave și 15 aeronave au participat la exercițiul naval FNR 26.10, cu secvențe de luptă antimină și antisubmarin, apărare antiaeriană, respingerea unui desant maritim și misiuni de căutare-salvare; în premieră au ieșit pe mare corveta „Contraamiral August Roman” și vânătorul de mine „Căpitan Constantin Dumitrescu”, iar dintre partenerii externi au venit nave și avioane din Turcia, Bulgaria, Spania și Franța. Premierul interimar Ilie Bolojan a spus în discurs că Marina este „o promisiune că România își va apăra granițele”, oamenii, investițiile din Marea Neagră și dreptul de a naviga liber, și că securitatea la granița de est nu mai este un fapt împlinit; o parte a publicului l-a fluierat și a scandat „Marina, respect! Bolojan, acasă!”, iar el a continuat discursul, explicând ulterior că a venit din respect pentru Marina Română. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat că România se află „în prima linie de apărare” a Uniunii Europene și că pacea se păstrează prin înzestrare și descurajare, nu prin speranța că nimeni nu va ataca, anunțând repornirea unor capacități de producție nefolosite mulți ani. Președintele Nicușor Dan a lipsit pentru al doilea an consecutiv de la ceremoniile de la malul mării, fiind la Mănăstirea Dejani, lângă Făgăraș; mesajul lui, citit de consilierul prezidențial Marius Lazurca, spune că modernizarea Forțelor Navale rămâne o prioritate, că va susține alocări constante pentru apărare cu sprijin pentru industria românească și că Portul Constanța, Dunărea și resursele energetice sunt una dintre cele mai importante oportunități strategice ale României din ultimele decenii.

Curtea Constituțională a transmis sâmbătă că președinta instituției, Elena-Simina Tănăsescu, respinge „ferm și categoric” orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții în afara cadrului strict legal. Comunicatul nu neagă însă întâlnirea despre care a scris presa: vineri, 14 august, Tănăsescu și premierul interimar Ilie Bolojan s-ar fi văzut, fără anunț public, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean, care a declarat că el era la Cluj. Miza este calendarul: luni, 17 august, Curtea trebuie să se pronunțe, după o amânare pe 12 august, asupra sesizărilor împotriva legii integrității — atacată de 27 de senatori PNL și USR și, separat, de președintele Nicușor Dan, care susține că este neclară obligația de a depune declarații de avere impusă și „persoanei care are relații asemănătoare acelora dintre soți”. De intrarea în vigoare a legii depinde o tranșă de 770 de milioane de euro din PNRR.

Ministerul Apărării a anunțat că radarele au detectat peste 100 de drone în proximitatea spațiului aerian românesc în ultimele 96 de ore, câteva zeci lansate în roiuri în șapte atacuri rusești asupra porturilor dunărene ucrainene; avioanele de luptă NATO au fost ridicate preventiv de șapte ori și elicopterele de trei ori, iar cele mai multe drone au fost doborâte de apărarea ucraineană în afara teritoriului României. O dronă de atac rusească Shahed-136 a căzut vineri lângă localitatea Plauru, în județul Tulcea, fără să fie detectată de radare pentru că zbura prea jos, și a fost distrusă sâmbătă prin detonare controlată; o a doua dronă, găsită tot vineri lângă Greci, în Munții Măcinului, a fost de asemenea neutralizată. Pe litoral, valurile au adus mai multe fragmente: un sector de plajă din Saturn a fost închis vineri, la Costinești un fragment fără încărcătură explozivă a intrat în atenția procurorilor, iar sâmbătă după-amiaza un salvamar a observat la Olimp un fragment de dronă militară la 30 de metri de țărm, pe care autoritățile l-au ridicat pentru analiză, fără să evacueze plaja. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, spune că nu există indicii de creștere a riscului pentru populație, deși intensitatea atacurilor de la graniță este fără precedent. Fenomenul nu se oprește la România: două drone de recunoaștere au ajuns pe plajele bulgărești de la Primorsko și Lozenets, una identificată de platforma de analiză BIRD.BG drept un Orlan-10 rusesc, iar Ministerul Apărării de la Sofia nu a comentat oficial. Șeful armatei germane, generalul Carsten Breuer, avertizează că Rusia testează reacția NATO extinzând folosirea dronelor și a altor tactici neconvenționale.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat sâmbătă că forțele ucrainene au lovit centrul spațial și de rachete „Progress” al agenției ruse Roscosmos, din regiunea Samara, aflat la circa 900 de kilometri de graniță, precum și baza aeriană Savasleika din regiunea Nijni Novgorod, la aproximativ 700 de kilometri. Atacul asupra centrului Progress, care produce rachete Soiuz-2 folosite și pentru sateliți militari, a fost realizat cu rachete Flamingo dezvoltate de compania ucraineană Fire Point, iar la Savasleika sunt staționate avioane MiG-31K purtătoare de rachete Kinjal. Statul Major ucrainean a raportat lovituri directe și incendii la ambele obiective, iar Zelenski a spus că a fost avariată și o instalație petrolieră la Ust-Luga, pe Marea Baltică. Loviturile au venit după ce Ucraina a lansat vineri seară aproape 600 de drone asupra teritoriului rus; guvernatorul regiunii Samara și primarul orașului au confirmat pagube la infrastructura industrială și răniți, iar în regiunea Moscovei două persoane, între care un băiat de 9 ani în stare gravă, au fost rănite de o dronă căzută pe o clădire. Autoritățile ruse nu au confirmat direct lovitura asupra centrului Progress.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că România a trimis oficial vineri seară, la ora 20:00, cererea de plată numărul 5 din Planul Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 2,84 miliarde de euro. Cererea acoperă 75 de ținte și jaloane, dintre care 21 de reforme și 54 de investiții, iar valoarea netă este de 1,65 miliarde de euro în granturi nerambursabile și 433 de milioane de euro în împrumuturi. Odată cu depunerea, rata de absorbție a granturilor a urcat la 78%, față de 47% acum puțin peste un an, iar suma atrasă din componenta de granturi ar ajunge la circa 10,6 miliarde de euro din alocarea totală de 13,57 miliarde. Este penultima cerere din PNRR: rămâne doar cererea numărul 6, cu 2,58 miliarde de euro în granturi și 1,76 miliarde în împrumuturi.

Autoritățile ungare au început sâmbătă să scufunde controlat două barje de circa 80 de metri fiecare în Dunăre, lângă centrala nucleară Paks, pentru a ridica nivelul apei folosită la răcire și a evita oprirea turbinelor în plină secetă. Prim-ministrul ungar Péter Magyar a anunțat într-o conferință de presă extraordinară că barjele au fost coborâte deocamdată cu aproximativ 20 de centimetri și că operațiunea nu a mai fost făcută de trei decenii, din 1995. Centrala funcționează la aproximativ 25% din capacitate, cu doar două dintre cele opt turbine active, iar dacă nivelul fluviului ajunge la -132 cm în noaptea de duminică spre luni una dintre ele va trebui oprită; Magyar a avertizat că în 5-6 zile nivelul ar putea coborî la -140 cm, ceea ce ar duce la oprirea completă. În paralel se construiește un prag submers pe fundul fluviului, pentru care sunt necesari 145.000 de metri cubi de piatră, iar elicoptere ale armatei aruncă în apă cuburi de beton de două tone. În România, ultimul reactor nuclear aflat în funcțiune de la Cernavodă a fost oprit joi, din același motiv — nivelul scăzut al Dunării.

Donald Trump a declarat vineri, la un miting lângă New York, că după înfrângerea Iranului va declara Strâmtoarea Ormuz teritoriu al Statelor Unite, susținând că Iranul este „învins foarte grav” și că blocada americană este „de neoprit”, „un zid de oțel”. Un oficial de rang înalt al Casei Albe a transmis ulterior, prin presă, că președintele glumea. Trump a justificat scumpirea benzinei în Statele Unite — ajunsă la circa 4 dolari pe galon, cu peste 35% mai mult decât înainte de conflict — ca prețul plătit pentru a împiedica Iranul să obțină arma nucleară, iar vicepreședintele JD Vance a spus că administrația reușește atât să mențină carburanții ieftini, cât și să blocheze programul nuclear iranian. Ministrul adjunct de externe iranian Kazem Gharibabadi a răspuns sâmbătă că strâmtoarea „a fost iraniană, este iraniană și va rămâne iraniană” și că se va deschide sau închide doar la ordinul Teheranului, nu prin postări pe X sau decrete prezidențiale. Prin Ormuz trec aproximativ 20% din transporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate, iar prețul țițeiului Brent s-a apropiat de 90 de dolari pe baril.

Circulația pe centura municipiului Bacău va fi închisă de luni, 17 august, de la ora 07:00, până pe 31 august, pentru lucrările de legare la noul tronson al Autostrăzii Moldovei (A7), a anunțat Inspectoratul de Poliție Județean Bacău. Pentru șoferii care tranzitează orașul au fost stabilite rute alternative: pe traseul București–Suceava se pot folosi DN2, DJ252D, DJ252B, DJ252, DN2F și mai departe DN2T, DN11, DN2G, DJ119B, DN15 sau DN2U, în funcție de variantă; spre Vaslui ruta este DN2–DJ252D–DJ252B–DJ252–DN2F, iar spre Piatra Neamț DN2–DN2T–DN11–strada Arcadie Șeptilici–DN2G–DJ119B–DN15. Poliția rutieră recomandă folosirea drumurilor județene din zonă și a străzilor din interiorul municipiului, respectarea indicatoarelor temporare și planificarea din timp a călătoriei.

Numărul morților după cutremurul cu magnitudinea 7,7 produs sâmbătă dimineață în largul insulei Flores, în estul Indoneziei, a urcat la cel puțin 38, potrivit șefului Agenției Naționale pentru Managementul Dezastrelor, Suharyanto, care a raportat și doi răniți grav, 11 răniți ușor și circa 2.000 de persoane evacuate din regiunea Nagekeo, cea mai apropiată de epicentru. Seismul s-a produs la o adâncime de 10-15 kilometri, la 62-68 de kilometri de orașul Ende, și a fost urmat de zeci de replici, unele de magnitudinea 6,1; avertizarea de tsunami a fost ridicată după aproximativ trei ore, deși în mai multe zone s-au înregistrat valuri sub un metru. Salvatorii au recuperat cadavre în regiunile Sikka, Manggarai de Vest și Manggarai de Est, opt dintre ele dintr-o alunecare de teren din satul Reok, iar doi săteni erau încă dați dispăruți sub noroi. Peste 50 de case au fost grav avariate, în portul Maumere bucăți de beton au căzut peste pasagerii care așteptau un feribot, iar alunecările de teren, penele de curent și întreruperile de comunicații îngreunează evaluarea pagubelor. Potrivit estimărilor preliminare ale USGS, aproximativ jumătate de milion de oameni au resimțit scuturări foarte puternice sau severe.

Un cutremur cu magnitudinea 5 s-a produs în noaptea de vineri spre sâmbătă, la ora 1:04, lângă localitatea Alhendín, în provincia Granada din sudul Spaniei, la o adâncime de doar doi kilometri. Seismul a fost resimțit în peste 200 de municipalități din cinci regiuni și a provocat alunecări de teren, tencuială căzută, elemente desprinse de pe fațade și țigle prăbușite în zona metropolitană a Granadei; serviciile de urgență au primit peste 200 de apeluri, iar guvernul regional al Andaluziei a activat faza de urgență din Planul de prevenire a riscurilor seismice. Peste noapte au urmat mai mult de 40 de replici, care au produs pagube suplimentare și au scos multă lume din case, în parcuri și alte spații deschise. Primăria Granadei spune că nu au fost pagube grave sau probleme structurale extinse, o clădire din Las Gabias a fost evacuată din precauție, iar Consiliul Provincial convoacă de urgență un comitet de experți; nu au fost raportate victime.

Uniunea Europeană a mobilizat sâmbătă trei elicoptere și două avioane de stins incendii pentru a ajuta Belgia, după ce guvernul de la Bruxelles a cerut asistență europeană; mijloacele vin din Cehia, Suedia și Țările de Jos, a anunțat comisarul european pentru pregătire și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib. Incendiul de vegetație a izbucnit vineri după-amiază lângă orașul Baelen și a distrus aproximativ 1.600 de hectare, fiind considerat cel mai grav din Belgia din ultimii 30 de ani. Comuna Sourbrodt era sâmbătă amenințată cu evacuarea din cauza fumului dens, iar purtătorul de cuvânt al primăriei, Nicolas Yernaux, a avertizat că există un risc major ca focul să ajungă la locuințe; o tabără de vară pentru copii din apropiere a fost deja evacuată, a anunțat ministrul apărării, Theo Francken, iar protecția civilă a cerut sprijinul armatei. Focuri de vegetație ard și în Spania, unde sunt mobilizați 600 de pompieri, în Franța, unde au ars 1.600 de hectare, în Croația și în Serbia, iar Grecia rămâne în alertă din cauza vântului puternic.

Ionel Onofraș, primul primar al Iașului după Revoluția din 1989, a fost adus sâmbătă în România din Italia și încarcerat, pentru a executa o pedeapsă de 19 ani și 4 luni de închisoare pentru viol și agresiune sexuală în formă continuată. Bărbatul, de 68 de ani, fusese dat în urmărire internațională la categoria „Most Wanted” după ce nu a fost găsit la domiciliu și a fost prins în Italia la 30 aprilie 2026, iar aducerea în țară s-a făcut prin Centrul de Cooperare Polițienească Internațională, cu sprijinul autorităților italiene și al unui procuror de la Parchetul Curții de Apel Iași. Faptele au fost comise, potrivit anchetatorilor, în 2020-2021, asupra a patru minore invitate în atelierul său foto sub pretextul unor ședințe foto ca fotomodele. Judecătoria Iași l-a condamnat pe 18 august 2025, obligându-l și la 70.000 de euro daune morale către victime, iar hotărârea a rămas definitivă la 15 aprilie 2026.

Cu ocazia aniversării eliberării Coreei de sub ocupația japoneză, președintele sud-coreean Lee Jae-myung a propus sâmbătă reluarea negocierilor cu Coreea de Nord pentru a încheia oficial Războiul din Coreea și a transforma armistițiul din 1953 într-un acord de pace, discuții care ar putea include limitarea și oprirea programului nuclear al Phenianului. Lee a promis măsuri susținute pentru reducerea tensiunilor, după ce în iulie Ministerul Unificării renunțase la prioritatea dezmembrării programului nuclear în favoarea opririi dezvoltării lui; Coreea de Nord a respins constant aceste propuneri, a criticat exercițiile militare comune americano-sud-coreene din august și a amenințat că va duce descurajarea la un „nou nivel”. În aceeași zi, președintele rus Vladimir Putin i-a transmis lui Kim Jong-un un mesaj în care spune că Moscova și Phenianul cooperează în toate domeniile și își coordonează eforturile pentru securitatea și stabilitatea regională, iar liderul nord-coreean, care a depus o coroană la Turnul Eliberării din Phenian în memoria soldaților sovietici, a numit „legăturile de sânge” cu Rusia piatra de temelie a relațiilor bilaterale. Coreea de Nord s-a implicat direct în războiul din Ucraina, trimițând trupe și arme în sprijinul Rusiei.

Aviația israeliană a bombardat sâmbătă ținte din sudul Libanului, ucigând nouă oameni, potrivit Ministerului Sănătății de la Beirut: șapte în localitatea Ansar, printre care trei copii și două femei, și doi în Deir Zahrani, unde alte nouă persoane au fost rănite; bilanțul este provizoriu. Armata israeliană a spus că a vizat infrastructura Hezbollah din regiunile Nabatieh și Ansar și că lovitura de la Ansar l-a ucis pe un comandant al organizației, prezentând atacurile ca răspuns la o încălcare gravă a acordului, după ce Hezbollah ar fi atacat forțe israeliene în zona de securitate convenită. Premierul libanez Nawaf Salam a condamnat moartea civililor și a numit-o o escaladare, iar președintele Joseph Aoun a spus că atacurile sunt un mesaj clar pentru viitorul negocierilor. Hezbollah a amenințat cu o ripostă pe măsură și a cerut guvernului de la Beirut să oprească negocierile cu Israelul, pe care le consideră umilitoare. Loviturile vin la câteva săptămâni după acceptarea unui cadru de pace negociat cu sprijinul Statelor Unite, o nouă rundă de discuții fiind programată în septembrie la Roma.

Forțele de securitate marocane au împiedicat sâmbătă o încercare a câtorva sute de migranți, majoritatea din Africa Subsahariană, de a trece ilegal în orașul spaniol Ceuta, reținând 111 persoane — 109 din țări africane și doi cetățeni marocani. Migranții se ascundeau într-o zonă muntoasă la periferia orașului de frontieră Fnideq, unde Rabat a desfășurat mii de oameni, drone de supraveghere, vehicule de intervenție și camioane cu apă. Potrivit unor surse din securitatea marocană, 61 de persoane au fost arestate pentru incitare la imigrație ilegală, iar restul celor interceptați au fost duși cu autobuze la peste 800 de kilometri de granița cu Spania. Acțiunea a venit după apeluri anonime pe rețelele sociale care îndemnau la treceri în masă pe 15 august, semnalate de autorități încă de miercuri; Uniunea Europeană a lucrat cu platformele digitale pentru ștergerea acestor postări, iar Marocul anunță dosare penale pentru cei care au răspândit zvonurile despre o presupusă deschidere a frontierelor. Incidente similare din 30 și 31 iulie s-au soldat cu cel puțin 141 de morți, potrivit organizațiilor umanitare.

Administrația Națională de Meteorologie a emis un cod galben de caniculă valabil duminică, 16 august, între orele 10:00 și 21:00, pentru județele Timiș, Arad, Bihor, Satu Mare, Maramureș și Sălaj. Sunt așteptate temperaturi maxime de 33-35 de grade și disconfort termic ridicat, cu indicele temperatură-umezeală atingând izolat pragul critic de 80 de unități. Luni vremea rămâne pe alocuri caniculară în vestul, nord-vestul și sud-vestul țării, iar de seara crește instabilitatea atmosferică.

Primăria Municipiului București a anunțat sâmbătă că modernizează rețeaua de canalizare din zona Gării de Nord, veche de aproape un secol, în același timp cu lucrările la linia de tramvai de pe Bulevardul Dinicu Golescu. Apa Nova înlocuiește pe acest bulevard 364 de metri de canalizare și aproape 100 de metri de rețea de apă, iar în aceste zile se sapă pentru noii stâlpi ai rețelei de tramvai și pentru iluminatul stradal, după ce rețelele electrice au fost deja îngropate. Lucrările au început luna trecută, cu scoaterea șinei vechi, și vor continua până la finalul anului viitor pe restul străzilor din lot.