Rezumatul zilei — 13 august 2026

Unitatea 2 a centralei nucleare de la Cernavodă a fost oprită controlat joi la ora 10:53, pentru că nivelul Dunării nu mai asigură apa de răcire, iar producția nucleară a României a ajuns la zero — Unitatea 1 fusese deconectată pe 28 iulie din același motiv. Este prima dată din 2003 când centrala, care acoperă circa 20% din energia electrică a țării, este complet oprită din cauza secetei, iar debitele Dunării la intrarea în țară au ajuns la aproximativ o treime din media obișnuită a lunii august. Nuclearelectrica spune că oprirea s-a făcut cu respectarea procedurilor de siguranță și că repornirea va fi decisă în funcție de prognozele hidrologice; programările orientative indică 23 august pentru primul reactor și 30 august pentru al doilea. Ministerul Energiei transmite că sistemul este stabil și că deficitul de 680-700 MW se acoperă din importuri (capacitate de circa 4.000 MW la graniță), din eolian, din hidro și prin repornirea unui grup pe lignit de 330 MW la Rovinari, iar Guvernul a instituit stare de urgență în energie pe august și a pregătit un mecanism de întrerupere etapizată a alimentării marilor consumatori industriali; consumatorii casnici nu ar trebui afectați, deși analiștii estimează scumpiri de 15-20% pentru ei și până la 40% pentru industrie. Ministerul Sănătății a anunțat, ca verificare preventivă, că spitalele publice au 948 de grupuri electrogene instalate în 340 de unități sanitare.

Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru decembrie 2026, la 6,1% de la 5,5%, în raportul trimestrial prezentat joi de guvernatorul Mugur Isărescu, care a invocat canicula, seceta și efectele lor asupra producției de energie. Banca centrală estimează 3,4% în decembrie 2027 și o revenire în intervalul țintei (2,5% ±1 punct procentual) abia în trimestrul al patrulea din 2027. Inflația anuală a scăzut în iulie la 8,16%, sub 10% pentru prima dată în ultimul an, dar BNR arată că scăderea consumului, pe fondul sărăcirii populației și a firmelor, a frânat economia, iar riscurile rămân înclinate spre creșteri de prețuri. Dobânda de politică monetară a fost menținută la 6,50% în ședința din 10 august, iar Isărescu a spus că o discuție despre reducere este posibilă mai degrabă la începutul anului viitor, după ce inflația coboară sub acest nivel: „Am fi cam singurii din Europa care avem dobânzi negative”. Guvernatorul a mai spus că economia ar putea încheia anul cu creștere zero sau negativă.

În noaptea de 12 spre 13 august, o dronă a pătruns în spațiul aerian al României în nordul județului Tulcea, unde a zburat aproximativ 10 minute de-a lungul brațului Chilia, apoi a ieșit spre Ucraina. Radarele Ministerului Apărării detectaseră la 01:27 cinci ținte aeriene deasupra teritoriului ucrainean, în zona Ismail; populația a fost avertizată prin RO-Alert la 01:30, două avioane F-16 de la Baza 86 Aeriană Borcea au fost ridicate de la sol, iar alerta a încetat la 02:42. La scurt timp după ieșirea dronei, Rusia a atacat zona portului Izmail, cel mai mare port ucrainean de la Dunăre, provocând pagube și un incendiu la infrastructura portuară. În aceeași dimineață, un salvamar a sunat la 112 după ce a observat, la circa 15 metri de stabilopozii din Costinești, un fragment de dronă lung de aproximativ un metru; zona a fost evacuată, scafandrii militari EOD au scos obiectul din apă și au stabilit că nu are încărcătură explozibilă, iar cazul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. Incidentele continuă seria din iulie, când Forțele Aeriene Române au doborât trei drone în trei zile consecutive.

Acciza la motorina standard scade temporar cu 20% de duminică, 16 august, până la 31 august, a anunțat joi Ministerul Finanțelor. Reducerea este de 560,86 lei la 1.000 de litri, iar la pompă ar trebui să însemne circa 56 de bani mai puțin pe litru la nivel de acciză și aproximativ 68 de bani cu TVA inclus — adică aproape 34 de lei la un plin de 50 de litri. Măsura s-a declanșat automat prin mecanismul introdus de Legea nr. 162/2026, după ce cotațiile internaționale Platts au crescut cu 34,13% și prețul mediu la pompă cu 23,01%. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a spus că situația va fi reevaluată la fiecare două săptămâni și că legea este construită să se autofinanțeze, fără cost net pentru buget; la momentul anunțului, motorina se vindea între 10,67 și 10,78 lei pe litru.

Premierul interimar Ilie Bolojan a convocat joi o teleconferință de urgență cu miniștri, prefecți și reprezentanți ai serviciilor guvernamentale din teritoriu, cerând mobilizare generală pentru finalizarea proiectelor finanțate din PNRR. Din peste 15.000 de proiecte aflate în derulare în toată țara, aproximativ 4.500 nu au trecut încă de recepția finală, cele mai multe fiind dotări pentru școli și investiții de proximitate — dispensare, anvelopări de blocuri, spații verzi. Doar lucrările recepționate până la 31 august vor fi finanțate integral din fonduri europene, iar pentru validare sunt necesare finalizarea tehnică, notarea investiției în cartea funciară și încărcarea documentației în platforma electronică oficială. Bolojan a avertizat că întârzierile după acest termen vor duce la reducerea sumelor de la Comisia Europeană, iar costurile vor fi suportate cel mai probabil din bugetul de stat; Guvernul obținuse în iunie o prelungire de două luni a termenului de finalizare a PNRR.

Vladimir Putin a mers joi pe insula Iturup, din sudul arhipelagului Kurile, prima sa vizită pe teritoriul disputat cu Japonia. Kremlinul a difuzat imagini în care liderul rus inspectează o fabrică de prelucrare a peștelui, gustă icre și discută cu localnicii; a vizitat și spitalul districtual și o școală, apoi s-a deplasat la Iujno-Sahalinsk, unde asistase înainte la etapa finală a exercițiilor Flotei ruse din Pacific. Ministrul japonez de externe Toshimitsu Motegi a anunțat că Tokyo „protestează vehement”, repetând că „teritoriile de nord, inclusiv Etorofu, sunt un teritoriu inerent al Japoniei”, iar premierul Sanae Takaichi a numit deplasarea „absolut inacceptabilă”; Ministerul de Externe l-a convocat pe ambasadorul rus Nikolai Nozdriev. Disputa asupra celor patru insule administrate de Rusia din 1945 împiedică de peste 80 de ani semnarea unui tratat de pace, iar Moscova a anunțat în 2022 că abandonează negocierile.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a cerut joi partidelor din coaliția de guvernare să se reașeze la masa negocierilor și să facă concesiile necesare pentru a continua reducerea deficitului. El a spus că politica este „arta compromisului” și că certurile dintre formațiuni sunt normale, dar trebuie să rămână în interiorul coaliției, fiindcă discuțiile publice despre măsuri nefinalizate strică credibilitatea României în fața investitorilor, agențiilor de rating și Comisiei Europene. Isărescu a apreciat că deciziile Fitch și Moody's de a menține ratingul suveran au fost corecte și nu o favoare, argumentând că o țară care a făcut o corecție fiscală de peste 2% din PIB nu putea fi sancționată. Următoarea evaluare importantă este cea a Standard & Poor's, programată pe 2 octombrie.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Statelor Unite, într-un interviu la CNN, să vândă Ucrainei cel puțin 5% din rachetele interceptoare Patriot din stocurile americane, cantitate care, spune el, i-ar permite țării să treacă iarna și să salveze vieți; 10% ar fi suficiente pentru a doborî toate rachetele balistice rusești. În prezent Kievul are acces la circa 1% din aceste interceptoare și, potrivit lui, de două ori și jumătate mai puține decât în 2025, în timp ce Rusia lansează lunar dublul numărului de rachete balistice de dinainte. Din 195 de rachete balistice raportate în iulie, doar 29 au fost interceptate, iar într-un atac din noaptea de 5 august, cu 17 morți, niciuna dintre cele 28 de rachete balistice nu a fost oprită. Zelenski speră să obțină o licență pentru producerea interceptoarelor în Ucraina și spune că țara lucrează la un sistem propriu de rachete balistice și antibalistice, care ar putea fi operațional în această toamnă, în timp ce Donald Trump a declarat pe 6 august că și Statele Unite au nevoie de rachete.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi că România nu îndeplinește în acest moment niciun criteriu pentru trecerea la moneda euro, dar că banca centrală este pregătită să reia pregătirile, inclusiv prin repunerea în funcțiune a secretariatului dedicat. El a subliniat că România nu are alternativă, obiectivul fiind asumat prin tratatul de aderare la UE, fără clauza de excepție pe care au avut-o Marea Britanie sau Danemarca, dar că adoptarea euro este un proces politic și social complicat, iar calendarul îl stabilesc Guvernul și Parlamentul. Prioritatea imediată, spune Isărescu, este coborârea deficitului bugetar sub 3% din PIB și menținerea corecției, condiție pentru intrarea în mecanismul cursurilor de schimb, unde țara trebuie să stea cel puțin doi ani; un termen concret nu poate fi indicat deocamdată. Declarațiile vin după ce, la sfârșitul lunii trecute, președintele Nicușor Dan anunțase că partidele au convenit asupra adoptării euro și a unei foi de parcurs pe care viitorul Guvern ar urma să o facă împreună cu BNR.

Ministerul Educației și Cercetării a lansat joi în consultare publică metodologiile pentru Evaluarea Națională și Bacalaureatul din 2027, cu calendarul examenelor și schimbări la modul de corectare. Elevii de clasa a VIII-a vor susține probele scrise în 22-25 iunie 2027 (simulare 16-18 martie), iar probele scrise de la Bacalaureat sunt programate în 14-18 iunie 2027, cu rezultate iniziale pe 23 iunie și finale pe 1 iulie; probele de competențe ar avea loc între 12 și 23 aprilie. Dacă între cei doi corectori apare o diferență mai mare de un punct (0,50 puncte la matematică, la Evaluarea Națională), platforma îi notifică automat pentru reanalizare, iar dacă diferența se menține lucrarea merge automat și aleatoriu la alți doi profesori; când o lucrare ajunge la patru evaluatori, se elimină nota cea mai mare și cea mai mică, iar media celor două note centrale se calculează cu două zecimale, fără rotunjire. Elevii vor putea să-și vadă lucrările după afișarea rezultatelor iniziale și înainte de contestații, iar contestația poate fi depusă și dacă nu au făcut-o.

Președintele Camerei Deputaților și liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat joi că România are nevoie de o nouă lege a salarizării în sectorul public și că adoptarea ei rapidă ar fi mai probabilă cu un guvern cu puteri depline. Legea este un jalon din PNRR, cu circa 770 de milioane de euro în joc și termen 31 august, iar Grindeanu avertizează că, dacă nu se face acum, sub presiunea acestui termen, va fi și mai greu ulterior. El a spus că actuala coaliție nu s-a înțeles pe aspecte importante ale legii, că nu există încă o formă finală și nici simulări, și a criticat modul în care se poartă consultările, susținând că multe sindicate refuză dialogul cu ministrul interimar al Muncii; anunțul vine după ce ministrul interimar Dragoș Pîslaru a spus că discuțiile cu sindicatele au ajuns în impas. Grindeanu a explicat că amânarea legii vine dintr-o decizie a coaliției PSD-PNL din 2023, care a prioritizat legea pensiilor, mutând salarizarea în cererea de plată numărul 6, și a respins acuzațiile că PSD ar bloca legi din PNRR.

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat joi la Parlament că, dacă va ajunge din nou prim-ministru, va aplica reforma de comasare a localităților mici, pe care o descrie drept singura reformă reală posibilă în administrația locală. Ea ar viza localitățile cu până la 3.000-4.000 de locuitori, cu condiția ca serviciile publice să rămână la același nivel de calitate; în România există aproximativ 2.862 de comune și 216 orașe, iar circa 2.400-2.460 de comune au sub 5.000 de locuitori. Grindeanu a spus că nu susține eliminarea referendumului local, ci doar reducerea pragului de prezență de 50%, pe care îl consideră greu de atins, și că există deja un proiect în Parlament care ar putea fi promovat la începutul sesiunii extraordinare. În paralel, el a criticat pe Facebook bilanțul celor 100 de zile ale „guvernului demis Bolojan”, invocând trei trimestre de stagnare sau scădere economică, 173 de oameni care își pierd zilnic locul de muncă, 69 de firme intrate zilnic în insolvență sau faliment și o datorie publică peste 60% din PIB.

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat joi la Parlament că partidul nu are în acest moment voturile necesare pentru a trece un guvern minoritar condus de el, dar că social-democrații sunt „cel mai aproape” de o majoritate. El a spus că negocierile pentru un guvern majoritar cu partidele fostei coaliții nu au înregistrat progrese de o lună și că PSD va intensifica discuțiile cu parlamentari din alte formațiuni; potrivit unor surse politice, sunt vizate grupul disidenților din PNL și gruparea lui Mohammad Murad din AUR. Grindeanu s-a arătat deschis la o alianță cu UDMR și a criticat PNL, care ar trebui, în opinia sa, să fie mai clară de la o nominalizare la alta. Președintele Nicușor Dan a concluzionat marți, după discuțiile cu liderii fostei coaliții, că singura soluție care se conturează este un guvern minoritar, iar Grindeanu admite că un asemenea guvern ar trebui să caute o majoritate separată pentru fiecare proiect important.

Vicepremierul Oana Gheorghiu a publicat joi pe Facebook o postare în care susține că Sorin Grindeanu „minte în fiecare zi” atunci când afirmă că PSD este în opoziție, în timp ce partidul deține funcții-cheie în stat. Ea a enumerat, printre alții, pe Alexandru Petrescu la conducerea Autorității de Supraveghere Financiară, Florin Iordache la Consiliul Legislativ, Valeriu Zgonea la ANCOM și Adrian Țuțuianu la Autoritatea Electorală Permanentă, toți foști demnitari sau parlamentari social-democrați. Gheorghiu susține că PSD ocupă sute de posturi în administrația centrală, în instituțiile deconcentrate și în companiile de stat, i-a amintit lui Grindeanu că el însuși conduce Camera Deputaților și i-a cerut să-și „ia toți PSD-iștii înapoi la partid”.

O dronă rusească de tip Shahed cu motor cu reacție a lovit joi locomotiva unui tren de călători în regiunea Odesa, ucigând pe loc mecanicul și asistentul acestuia. La bord se aflau 340 de pasageri, dintre care 67 de copii; o echipă de monitorizare a detectat amenințarea, trenul a intrat în gară și toți călătorii și personalul au fost evacuați fără să fie rănit nimeni, apoi duși cu autobuze la Odesa. Directorul Căilor Ferate ucrainene, Oleksandr Perțovski, a spus că atacul nu a lăsat nicio șansă echipajului locomotivei și l-a calificat drept atac deliberat asupra civililor. În noaptea de miercuri spre joi, Rusia a lansat 133 de drone, dintre care forțele ucrainene au interceptat 111, iar restul au lovit ținte în 15 locuri.

Consiliul Concurenței a aplicat joi amenzi de 83,2 milioane de lei (15,87 milioane de euro) unui număr de 21 de companii, pentru înțelegeri de fixare a prețurilor pe piața semințelor de cultură și a produselor de protecție a culturilor. Producătorii Pioneer Hi-Bred România, Corteva Crop Solutions ROM și Maisadour Semences România au convenit cu distribuitorii, prin contracte și printr-un sistem de vouchere, prețurile la care produsele ajungeau la fermieri. Cea mai mare amendă, 17,9 milioane de lei, a fost dată distribuitorului Agrii, urmat de Pioneer Hi-Bred cu 14,47 milioane de lei; Agricover a scăpat de amendă prin programul de clemență, iar 15 dintre cele 21 de firme au recunoscut încălcarea legii și au primit reduceri. Președintele instituției, Bogdan Chirițoiu, a spus că prețul recomandat de producător nu trebuie să devină în practică preț fix obligatoriu și că distribuitorii trebuie să-și stabilească singuri prețurile de revânzare.

Forțele ucrainene au lovit în noaptea de 12 august baza navală rusă Novorossiisk, din regiunea Krasnodar, iar Statul Major al Ucrainei anunță că au fost avariate patru nave de război: fregatele „Amiralul Makarov” și „Amiralul Essen”, ambele purtătoare de rachete de croazieră Kalibr, o navă mică cu rachete din clasa Buyan-M și nava de patrulare Vasili Bykov. Președintele Volodimir Zelenski a numit operațiunea reușită și a anunțat că pentru prima dată au fost folosite simultan 15 sisteme de armament dezvoltate și produse în Ucraina, alături de rachete Neptune și drone maritime, care au vizat și apărarea antiaeriană, radarele, debarcaderele și terminalul petrolier Șeskharis. Autoritățile ruse au raportat cel puțin doi morți, între care un copil de 8 ani, și opt răniți, iar două terminale de cereale din port și-au suspendat temporar activitatea. Ministerul rus al Apărării nu a confirmat pagubele, iar informațiile nu au putut fi verificate independent.

Producția industrială a României a scăzut cu 3,5% în primele șase luni din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, pe serie ajustată, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică. Declinul vine din industria prelucrătoare, în scădere cu 4,6%, și din industria extractivă, cu minus 1,6%, singurul sector în creștere fiind producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze și apă caldă, cu 2,8%. În iunie, producția a scăzut cu 0,7% față de mai și cu 5,2% față de iunie 2025, mai mult decât estimau analiștii chestionați de Bloomberg. Există și semnale mai bune: indicele PMI al industriei prelucrătoare a urcat în iulie la 50,1, prima intrare în zona de expansiune după mai bine de doi ani, iar gradul de utilizare a capacităților de producție a crescut la 68,3%.

Rafinăria de petrol din Orsk, în regiunea rusă Orenburg, a fost atacată marți cu drone ucrainene, a fost cuprinsă de un incendiu de proporții și și-a oprit complet activitatea. Guvernatorul regiunii, Evgheni Solnțev, a anunțat joi că reparațiile ar putea dura până la șase luni, din cauza avariilor grave la infrastructura-cheie și a dificultăților de a importa echipamente sub sancțiuni, și că regiunea se pregătește pentru cel mai rău scenariu, bazându-se pe combustibil adus din afară. În prezent funcționează 80% din cele 287 de benzinării din regiune, care dau prioritate vehiculelor de urgență, iar poliția rutieră și voluntarii dirijează traficul șoferilor care caută combustibil. Rafinăria prelucrează 6 milioane de tone de țiței pe an; potrivit unei analize Financial Times și Frontelligence Insight din iulie, rafinăriile rusești și-au pierdut până la 45% din capacitatea de producție din cauza atacurilor ucrainene.

Administrația CFR SA a informat joi sindicatele că salariile ar putea să nu poată fi plătite dacă nu este aprobat Contractul de activitate și performanță pentru 2026-2030. Blocajul e administrativ: Ministerul Justiției a restituit proiectul neavizat, arătând că nu poate fi adoptat înainte ca Guvernul să aprobe prin hotărâre Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026-2030, și avertizând că nerespectarea acestei ordini ar putea duce la suspendarea și anularea actului în contencios administrativ. Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane și celelalte organizații sindicale cer prim-ministrului și Ministerului Transporturilor să intervină de urgență, avertizând că angajații ar putea refuza să lucreze, ceea ce ar perturba grav sau chiar bloca transportul feroviar.

Crescătorii de ovine din Botoșani anunță reluarea protestelor, cerând Guvernului să intervină urgent în problemele sectorului. Ionică Nechifor, președintele Asociației Moldoovis, spune că fermierii din județ și din toată țara vor veni la București cu remorci încărcate cu bălegar și cisterne cu lapte amestecat cu aracet, iar de această dată vor aduce și piei și coarne de oaie, pentru că se simt ignorați. Crescătorii de ovine și caprine se întâlnesc joi la Sibiu cu vicepremierul Tanczos Barna și vor decide după această discuție dacă protestează; președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, nu participă, participarea lui fiind refuzată. Principalele cereri sunt un plan național clar pentru controlul și eradicarea pestei micilor rumegătoare, cu termene și criterii transparente, și reluarea exporturilor de ovine în Uniunea Europeană și în afara ei.