Rezumatul zilei — 11 august 2026

Nivelul Dunării la Cernavodă a coborât la pragul critic de minus 230 de centimetri, iar debitul la intrarea în țară a ajuns la circa 1.370 de metri cubi pe secundă, așa că centrala nucleară a început procedurile tehnice pentru oprirea controlată a Unității 2, așteptată în această săptămână, posibil în dimineața de 13 august; Unitatea 1 este oprită de pe 28 iulie, iar cele două reactoare acoperă împreună aproximativ 20% din producția de energie a țării. Ministerul Energiei spune că procedurile sunt preventive și nu indică vreun incident la centrală, și a pregătit măsuri de compensare: scoaterea din rezervă a grupului Rovinari 4 al CE Oltenia, capacitate suplimentară de la Hidroelectrica și importuri; limitarea consumului pentru marii consumatori industriali, între orele 19:00 și 23:00, rămâne ultima soluție, iar consumatorii casnici nu sunt vizați. Nuclearelectrica a invocat forța majoră în contractele de vânzare a energiei, pe baza avizelor emise pe 10 august de Camera de Comerț Constanța, ceea ce poate scuti compania de penalități, iar cumpărători precum Electrica Furnizare, PPC Energie și Engie România își vor acoperi necesarul din piață. Secretarul de stat Cristian Bușoi a anunțat că România a activat vineri alerta timpurie și a notificat luni seara Comisiei Europene nivelul de „crisis situation”, a cerut ENTSO-E o evaluare regională a interconexiunilor și rezervelor și acordul Bruxelles-ului ca patru grupuri pe lignit să rămână în funcțiune după 31 august, când PNRR prevede închiderea grupului Turceni 5; el avertizează că oprirea reactorului poate scumpi energia pentru industrie și estimează că situația va rămâne dificilă până spre finalul lunii. Comisia Europeană transmite că monitorizează situația din România, Ungaria și sud-estul Europei și că aprovizionarea rămâne „sigură și stabilă”, deși tensionată, iar Guvernul a alocat 5,1 milioane de lei pentru lucrări urgente de dragare a albiei.

Președintele Nicușor Dan i-a convocat marți la Palatul Cotroceni pe liderii PSD, PNL, USR și UDMR pentru a debloca proiectul legii salarizării unitare, dar discuțiile s-au încheiat după câteva ore fără un consens: proiectul nu va fi trimis în Parlament până la sfârșitul acestei săptămâni, iar negocierile ar mai putea dura cel puțin o săptămână, timp în care Ministerul Muncii trebuie să vină cu propuneri de finanțare. Miza este un jalon din PNRR — legea trebuie adoptată și publicată în Monitorul Oficial până la 31 august, altfel România pierde circa 770 de milioane de euro. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a numit această săptămână „ultima șansă” și susține că proiectul, care alocă aproximativ 12 miliarde de lei, ar aduce creșteri pentru peste două treimi dintre angajați și nu ar reduce niciun venit; marți seară a spus că nu s-a luat nicio decizie privind adoptarea în Parlament. PSD, prin Florin Manole, cere grile mai mari pentru educație și sănătate și păstrarea sporurilor de dirigenție și de doctorat, spunând că o lege care nemulțumește bugetarii nu poate fi votată, iar liderul UDMR, Kelemen Hunor, cere lămuriri despre sursele de finanțare și distribuția banilor, avertizând că altfel un guvern învestit în septembrie ar putea ajunge la creșteri de taxe. Cererile sindicale depășesc sumele din proiect — educația vrea 8 miliarde de lei față de 3 alocate, sănătatea circa 2 miliarde în plus —, iar proiectul e suspendat din 21 iulie de Curtea de Apel București, la cererea Federației Sanitas.

Cutremurul cu magnitudinea 7,4 care a lovit luni dimineață vestul Columbiei a făcut cel puțin 169 de morți și 600 de răniți, potrivit unui bilanț revizuit publicat marți de Asociația Primarilor. Epicentrul a fost lângă localitatea San José del Palmar, în departamentul Chocó, la circa 400 de kilometri vest de Bogotá și la o adâncime de aproape 100 de kilometri, iar Serviciul Geologic al Columbiei îl consideră cel mai puternic seism înregistrat în țară în secolul XXI. S-au prăbușit complet 61 de clădiri, peste 1.500 de locuințe au fost grav avariate, 18 spitale și 52 de școli au fost afectate, iar orașele Pereira, Cali, Quibdó și Manizales sunt sub alertă roșie. Președintele Abelardo de la Espriella, învestit cu doar câteva zile înainte, a declarat stare de urgență și stare de dezastru național, a preluat conducerea intervenției și a început vizitele în zonele lovite, unde salvatorii caută în continuare supraviețuitori, iar autoritățile se ocupă și de ordinea publică, după jafuri. Statele Unite au alocat 15,5 milioane de dolari pentru ajutor de urgență, iar Uniunea Europeană a mobilizat serviciul satelitar Copernicus.

Circulația a fost deschisă marți, la ora 16:00, pe secțiunea Zimbor – Poarta Sălajului a Autostrăzii Transilvania (A3), un tronson de 12,24 kilometri în județul Sălaj, între nodurile rutiere Zimbor și Românași. Este primul lot de autostradă dat în trafic în 2026, construit de UMB Spedition și cofinanțat din fonduri europene prin Programul Transport 2021–2027, cu cinci viaducte printre lucrările executate. Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, spune că astfel se poate circula pe aproape 144 de kilometri din A3, iar rețeaua națională de drumuri de mare viteză ajunge la 1.430 de kilometri, urmând ca anul acesta să mai fie deschiși 56,41 kilometri pe A3. Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, estimează un an record, cu peste 200 de kilometri de drumuri rapide la nivel național. Asociația Pro Infrastructură atrage atenția că lotul e mult întârziat: contractul, semnat în 2020, prevedea 12 luni de proiectare și 24 de execuție, deci ar fi trebuit terminat în 2023.

România se numără printre cele 73 de guverne și entități care au trecut pragul minim de transparență fiscală în raportul Departamentului de Stat al Statelor Unite publicat marți, din 140 evaluate; celelalte 67 nu au îndeplinit cerințele. Evaluarea a acoperit perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, iar criteriile au fost actualizate, incluzând publicarea termenilor împrumuturilor suverane acordate unor debitori străini și a garanțiilor aferente. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că rezultatul confirmă importanța transparenței pentru încrederea piețelor și pentru o gestionare responsabilă a banului public, iar ministerul precizează că publicarea datelor despre datoria publică ajută la evitarea unor condiții de împrumut nefavorabile.

Donald Trump a fost evacuat discret din Turcia pe 8 iulie, după summitul NATO de la Ankara, în urma unei amenințări considerate credibilă și legată de Iran, potrivit Washington Post și New York Times, care citează documente și oficiali americani. Președintele s-a urcat în fața camerelor în vechiul Air Force One, a coborât pe altă ușă cu câțiva consilieri și a fost dus, cu ajutorul unui cărucior și al unui camion de catering, la un avion militar C-32A, în care s-a urcat separat și secretarul apărării Pete Hegseth. Vechea aeronavă prezidențială a fost folosită ca momeală, cu jurnaliștii și o parte din personalul Casei Albe la bord, convinși că președintele zboară cu ei; avionul cu Trump a aterizat la baza britanică RAF Mildenhall sub indicativul „Reach 18”. Amenințarea ar fi fost semnalată după reluarea loviturilor americane asupra unor ținte iraniene, iar Casa Albă nu a confirmat public detaliile operațiunii, directorul de comunicare Steven Cheung invocând doar amenințările la adresa președintelui și protocoalele de securitate.

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului a anunțat marți că cinci plaje românești au obținut certificarea internațională „Blue Flag” în 2026: Axxis Nova și Phoenicia la Năvodari, Azur și Citadel la Eforie Sud și Phoenicia Blue View la Olimp. Certificarea se acordă după evaluarea a 33 de criterii privind calitatea apei, managementul mediului, educația pentru mediu și siguranța serviciilor, făcută anual de un juriu național. Programul, pornit în 1987 și prezent în 51 de țări și peste 5.000 de locații, se aplică în România din 2004; pentru 2027, plaja Dharma din Eforie Sud se află în faza pilot, deci nu are încă statutul de plajă certificată.

Ucraina și Republica Moldova discută crearea unui coridor feroviar prin teritoriul moldovean pentru exportul de cereale ucrainene către portul Constanța, ca alternativă la transportul maritim afectat de atacurile rusești. Kievul a cerut o reducere de 50% la tarifele de tranzit feroviar, iar Chișinăul cere în schimb garanții privind volumele de marfă; se negociază și calendarul livrărilor. Oficialul moldovean Oleg Tofilat estimează că un asemenea coridor ar putea transporta 4,5 milioane de tone pe an, aproximativ 10% din exporturile Ucrainei. Între timp, Kievul și-a redus prognoza de export de grâu pentru sezonul 2026-2027 de la 43 la 38-40 de milioane de tone, din cauza atacurilor rusești asupra porturilor.

Compania franceză de stat EDF a oprit sâmbătă, ca măsură de siguranță, trei din cele șase reactoare ale centralei nucleare Gravelines, de pe coasta Canalului Mânecii, după ce o cantitate uriașă de meduze a pătruns în sistemele de răcire cu apă. Unitățile 3 și 4 s-au oprit automat, unitatea 2 a fost închisă de echipa operativă, iar producția unității 1 a fost redusă la jumătate; cum reactorul 5 era deja oprit pentru întreținere, centrala funcționează acum doar cu reactorul 6. EDF spune că nu au existat consecințe asupra siguranței instalațiilor, a personalului sau a mediului. Pescarii din zonă au strâns luni 26 de tone de meduze pentru a le împiedica să ajungă la pompele de apă. O situație asemănătoare a avut loc acum aproximativ un an, când patru reactoare s-au oprit automat, iar revenirea la funcționare a durat circa zece zile.

Consiliul Național al Audiovizualului a decis marți, în ședință publică, să ceară platformei TikTok eliminarea a 90 de videoclipuri despre așa-zisa „Ambulanță Neagră” sau „Salvarea Neagră”, după un raport de monitorizare care a inclus 57 de linkuri din autosesizări și alte 33 de materiale pe aceeași temă. CNA a constatat încălcarea articolului 3 alineatul (2) din Legea audiovizualului 504/2002 și va publica textele integrale ale ordinelor pe site după comunicarea lor către părțile vizate. În aceeași ședință a fost analizată și o postare de pe Facebook care suprapunea peste un interviu al președintei Maia Sandu afirmația că Ilie Bolojan trimite seara peste 700 MW în Republica Moldova, în timp ce le cere românilor să economisească. Zvonurile despre o „ambulanță neagră” care ar răpi copii au dus, în noaptea de sâmbătă, la atacarea cu bâte, topoare și pietre a unui echipaj de ambulanță în comuna Recea-Cristur, județul Cluj, potrivit Ministerului Sănătății.

În iulie 2026 s-au înmatriculat 11.633 de autoturisme noi în România, cu 28% mai puține decât în iulie 2025, iar după primele șapte luni piața este la 75.836 de unități, cu 5,5% sub nivelul de anul trecut. Scăderea a lovit motorizările clasice: benzina a coborât cu 34%, dieselul cu 50%, iar mild-hybridul cu 35%. În schimb, mașinile pur electrice au crescut cu 57%, iar cele plug-in hybrid cu 71%, astfel că vehiculele electrificate au ajuns la 60% din piață și au depășit cumulat benzina și dieselul. Dacia a rămas lider, cu 3.286 de unități și 28% din piață, urmată de Toyota și Škoda, iar BYD a intrat direct pe locul cinci. Președintele APIA, Dan Vardie, spune că scăderea arată vulnerabilitatea pieței, că rezultatul bun din iunie a fost conjunctural și că România are nevoie de politici publice predictibile pentru înnoirea parcului auto.

Candidații înscriși la a doua sesiune a bacalaureatului au susținut marți, 11 august, proba obligatorie a profilului — matematică sau istorie, în funcție de filieră —, cu trei ore la dispoziție, în 124 de centre de examen. La sesiune s-au înscris peste 33.000 de candidați, dintre care peste 22.000 din promoția curentă și peste 11.000 din anii anteriori. Subiectele și baremele se publică pe subiecte.edu.ro după fiecare probă, de la ora 15:00. Examenele continuă pe 12 august cu proba la alegere a profilului și pe 13 august cu limba și literatura maternă, iar primele rezultate vor fi afișate pe 18 august, până la ora 12:00, cu contestații în aceeași zi, între orele 14:00 și 18:00, și rezultate finale pe 24 august.

Parlamentul Ungariei l-a ales marți pe András Baka, în vârstă de 73 de ani, președinte al țării, cu 140 de voturi pentru și 6 împotrivă, în vot secret; el va prelua funcția în a opta zi de la anunțarea rezultatului, pentru un mandat de cinci ani. Baka este specialist în drepturile omului, a fost judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului între 1998 și 2008 și președinte al Curții Supreme din 2009, mandat încheiat însă la 31 decembrie 2011 prin prevederile tranzitorii ale noii Legi Fundamentale; el a câștigat apoi la CEDO, care a stabilit în 2014 și 2016 că Ungaria i-a încălcat dreptul la libertatea de exprimare. Baka era candidatul Partidului Tisza, formațiunea pro-europeană aflată la guvernare, condusă de premierul Peter Magyar, în timp ce Fidesz, partidul fostului premier Viktor Orbán, și aliatul KDNP au refuzat să participe la vot, considerând procedura ilegitimă. Magyar spune că Ungaria trebuie readusă pe drumul statului de drept și estimează că redactarea unei noi Constituții va dura între un an și un an și jumătate.

Bulgaria stochează o pondere mai mare din energia electrică produsă decât orice alt stat al Uniunii Europene, după o creștere rapidă a capacităților: de la 3.432 MW în mai 2026 la aproximativ 4.800 MW și 14 GWh la jumătatea lunii iunie. Ministrul energiei, Zhecho Stankov, a inaugurat anul acesta o unitate de stocare în baterii de 124 MW și 496 MWh lângă Lovech, construită de Renault, o vreme cel mai mare proiect de acest fel din UE, și o descrie drept un prim pas către o capacitate națională de 10 GWh. Guvernul a sprijinit 82 de proiecte de stocare însumând 9,7 GWh din Mecanismul de Redresare și Reziliență, iar a doua fază a programului RESTORE s-a încheiat în decembrie 2025 cu încă 31 de proiecte de peste 4 GWh. Capacitatea solară instalată a depășit 6,5 GW la începutul lui 2026, mai mult de jumătate din totalul de producție al țării, iar în 2024 Bulgaria a fost exportator net de electricitate, cu 1.268 GWh.

Randamentele titlurilor de stat românești au scăzut luni cu între 4 și 11 puncte de bază, în funcție de maturitate, după ce agenția Moody's a reconfirmat ratingul țării la Baa3, în categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. La licitația de luni, investitorii au depus oferte de 1,79 miliarde de lei, de 2,6 ori mai mult decât cele 700 de milioane pe care Ministerul Finanțelor voia să le împrumute, iar ministerul a adjudecat 809,25 milioane de lei la același randament. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că este prima zi în care scad dobânzile la care se împrumută statul și că România a evitat la limită retrogradarea la categoria „junk”, amintind că Moody's estimează o datorie publică de circa 64,5% din PIB în 2028, față de 59,3% în 2025. Analiștii cred că e începutul unei corecții mai ample a costurilor de împrumut, dar că o scădere substanțială cere rezolvarea crizei politice.

Tribunalul Penal nr. 4 din Damasc l-a condamnat marți la moarte, în contumacie, pe fostul președinte sirian Bashar al-Assad, pentru crime de război și crime împotriva umanității, la peste un an și jumătate după ce a fost înlăturat de la putere și a fugit în Rusia, în decembrie 2024. Instanța l-a găsit vinovat de ucidere premeditată, inclusiv de copii, tortură și detenție arbitrară, stabilind că el a fost principalul responsabil pentru folosirea instituțiilor statului în reprimarea populației. În aceeași hotărâre au fost condamnați la moarte încă opt oameni apropiați regimului, printre care fratele său Maher al-Assad, vărul Atef Najib, fost șef al securității politice din Deraa, și fostul ministru al apărării Fahd al-Freij. Najib a fost singurul inculpat prezent la audiere. Procesul, deschis pe 26 aprilie de autoritățile de tranziție, a avut până acum nouă înfățișări.

Autoritatea Electorală Permanentă a anunțat marți că partidele politice au primit în luna august subvenții de 15.470.004 lei de la bugetul de stat, virate pe 7 august. Cea mai mare sumă a mers la PSD, 5.132.818 lei, urmat de AUR cu 3.035.116 lei și de PNL cu 2.794.483 lei. USR a primit 1.983.502 lei, S.O.S. România 1.319.399 lei, POT 1.063.111 lei, iar PMP și Forța Dreptei sub 73.000 de lei fiecare.

Donald Trump a scris pe rețeaua Truth Social că FIFA ar comite o „greșeală teribilă” dacă l-ar schimba pe Gianni Infantino din funcția de președinte, descriindu-l drept „excelent” și spunând că a organizat cea mai reușită Cupă Mondială, iar plecarea lui ar afecta succesul și profitabilitatea competiției. Mesajul vine în timp ce Infantino se confruntă cu cereri de demisie din partea UEFA, CONCACAF și AFC, după ce a renunțat la un plan controversat de deschidere a FIFA către investitori privați. El candidează pentru un nou mandat la alegerile din martie 2027.

Viceministrul apărării din Polonia, Paweł Zalewski, a anunțat marți că țara sa vrea să preia fondurile rămase nefolosite în instrumentul european SAFE, prin care Uniunea Europeană acordă împrumuturi pentru proiecte militare. Negocierile cu Comisia Europeană vor include lista proiectelor pe care Varșovia le-ar finanța astfel, iar banii suplimentari ar putea merge spre achiziția de avioane militare de transport sau de avioane de realimentare în zbor. Polonia este deja cel mai mare beneficiar al programului, cu un acord de împrumut de 43,7 miliarde de euro semnat în martie 2025.

Ministerul Afacerilor Externe a reacționat la criticile venite de la Moscova pe tema preluării de către România a Portului Giurgiulești din Republica Moldova, purtătorul de cuvânt Andrei Bogdan Țărnea acuzând Federația Rusă de „propagandă stalinistă” și de încercarea de a controla statele vecine, negându-le suveranitatea și identitatea. Țărnea a spus că un stat angajat într-un război de cucerire, în care mor zilnic civili în Ucraina, nu are cum să dea lecții despre identitate națională și că au trecut vremurile când Moscova decidea cu forța pentru aceste popoare. Reacția a venit după ce Iuri Pilipson, director în Ministerul de Externe rus, a declarat pentru agenția TASS că România oferă sprijin militar-logistic direct Ucrainei și că portul Giurgiulești a fost transformat într-un nod de tranzit pentru mărfuri destinate armatei ucrainene, invocând și datele recensământului moldovenesc pentru a susține că majoritatea locuitorilor nu vor unirea cu România.