Rezumatul zilei — 8 august 2026

O dronă încărcată cu explozibil a explodat sâmbătă dimineață, în jurul orei 08:10, la circa 100 de metri în interiorul teritoriului bulgar, lângă fostul punct de trecere a frontierei Kardam – Negru Vodă și la aproximativ un kilometru de o stație de comprimare a gazoductului Trans-Balkan; nu au fost victime și nici pagube la infrastructură, aparatul căzând într-un lan de floarea-soarelui. Premierul bulgar Rumen Radev a spus că drona a intrat în spațiul aerian bulgar dinspre nord, adică dinspre România, că nu a fost detectată de radarele niciuneia dintre țări și că Sofia nu a primit avertizare de la centrul NATO de la Torrejón. Ministerul Apărării de la București a transmis că sistemele sale radar nu au înregistrat niciun aparat care să fi traversat spațiul aerian românesc spre Bulgaria, iar MAE a anunțat că România a fost notificată oficial și așteaptă rezultatele anchetei. Ulterior, Ministerul Apărării de la Sofia a identificat epava, pe baza unei analize preliminare, drept o dronă-momeală de tip Maya, folosită pe scară largă de armata ucraineană, și a precizat că nu există indicii că incidentul ar fi fost deliberat. Bulgaria mută personal și echipamente anti-dronă de la frontiera cu Turcia spre cea cu România, vrea să accelereze achiziția de radare 3D și va ridica incidentul la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic de la începutul săptămânii viitoare.

Agenția Moody's a reconfirmat vineri seara ratingul suveran al României la „Baa3”, ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, păstrând perspectiva negativă, ceea ce ține țara la un pas de categoria speculativă. Agenția estimează un deficit bugetar de 5,8% din PIB pentru acest an, o creștere a datoriei publice de la 59,3% din PIB în 2025 la 64,5% în 2028 și dobânzi în urcare de la 2,8% la 3,3% din PIB, iar principalul risc semnalat este instabilitatea politică — moțiunea de cenzură din mai și cele două încercări eșuate de a forma un nou guvern; pentru revenirea la perspectivă stabilă, Moody's cere adoptarea până la finalul anului a bugetului pe 2027 și a legii salarizării bugetarilor. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a calificat decizia drept un semnal important pentru piețe și a spus că prioritatea rămâne continuarea consolidării fiscale, avertizând că riscurile rămân ridicate. Președintele Nicușor Dan a cerut partidelor să renunțe la agendele proprii și la retorica de campanie și a anunțat că există un acord de principiu pentru reasumarea obiectivului aderării la zona euro. Decizia vine la o săptămână după ce Fitch a menținut România la „BBB minus”, astfel încât toate cele trei agenții majore au acum perspectivă negativă, iar următorul test este evaluarea S&P Global Ratings, programată pe 2 octombrie 2026.

Operațiunea de scufundare a patru barje încărcate cu piatră în zona brațului Bala, începută vineri după-amiază, a intrat sâmbătă în ultima etapă: primele două vase au fost coborâte în 11 ore, la circa 500 de metri de intrarea în braț, iar ultimele două, poziționate în amonte și oblic față de curent, urmau să formeze al doilea prag artificial care să redirecționeze o parte din debit spre brațul vechi al Dunării, cel care alimentează centrala nucleară. Apele Române estimează că efectele se vor vedea în 20–24 de ore, iar la Cernavodă în cinci zile, prin încetinirea scăderii nivelului apei, ceea ce ar însemna în total circa o săptămână în plus de funcționare; directorul tehnic al Nuclearelectrica, Emil Macovei, vorbește de două-trei zile câștigate. Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că nivelul actual asigură funcționarea reactorului rămas activ timp de patru-cinci zile dacă scăderea continuă cu până la trei centimetri pe zi, iar ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a descris intervenția drept o soluție punctuală, anunțând că se lucrează la o variantă durabilă — dragarea Dunării Vechi și un bypass între brațe. Unitatea 1 a centralei este oprită din 28 iulie, Unitatea 2 funcționează la capacitate nominală, iar Ministerul Energiei a trimis Comisiei Europene o alertă timpurie privind riscul indisponibilizării ei, valabilă cel puțin până pe 15 august. Debitul la intrarea în țară se menține la minimul istoric de 1.400 mc/s până pe 13 august, când e așteptată o ușoară creștere la 1.450 mc/s.

Senatul Statelor Unite l-a confirmat sâmbătă, cu 50 de voturi la 49, pe Todd Blanche în funcția de procuror general, cea mai înaltă poziție din aplicarea legii la nivel federal. Blanche, fost avocat personal al lui Donald Trump în procesele penale din New York și în dosarul Mar-a-Lago, conducea interimar Departamentul Justiției din aprilie 2026, după revocarea lui Pam Bondi. Republicanele Susan Collins și Lisa Murkowski au votat împotrivă, invocând politizarea Departamentului de Justiție, iar votul decisiv a venit de la senatorul Bill Cassidy. Blocajul a fost depășit după garanții scrise prin care Blanche se angajează să renunțe la un fond de aproape 1,8 miliarde de dolari destinat despăgubirii persoanelor care susțin că au fost persecutate de justiția din administrația Biden și să restrângă un acord de imunitate fiscală pentru președinte și apropiații săi.

Ministerul Finanțelor pune în vânzare luni, 10 august, a opta ediție a titlurilor de stat Tezaur, cu maturități de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,20%, 6,75% și, respectiv, 7,15%. Emisiunea se derulează până pe 4 septembrie 2026, iar subscrierile se pot face prin Ghișeul.ro, online prin Spațiul Privat Virtual, la ghișeele Trezoreriei Statului și prin subunitățile Poștei Române, cu termene ușor diferite pentru fiecare canal. Titlurile au valoare nominală de 1 leu, sunt disponibile persoanelor de peste 18 ani, veniturile din dobânzi nu se impozitează, iar titlurile sunt transferabile și pot fi răscumpărate în avans. Banii strânși vor fi folosiți pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

Ministrul interimar al Apărării Naționale, Radu Miruță, a declarat sâmbătă că armata a identificat metoda cea mai eficientă de doborâre a dronelor rusești care intră în spațiul aerian al României și că aceasta „funcționează cu succes”, bazându-se pe repoziționarea capabilităților, conectarea diferită a radarelor, actualizări rapide ale sistemelor și inginerie inversă pe resturile recuperate. Potrivit ministrului, cinci piloți români au fost implicați în aceste misiuni, cinci drone au fost doborâte de piloți români în Europa, iar costul doborârii a trei drone în trei zile a fost de aproximativ 1,5 milioane de euro. Miruță a avertizat că România va trebui să se readapteze dacă Rusia își schimbă tactica și că un atac cu 150 de drone ar schimba complet situația, subliniind că este nevoie de o poziție diplomatică fermă, nu de escaladare militară. El a semnat săptămâna trecută ordine de înaintare în grad, în mod excepțional, pentru zece militari ai Forțelor Aeriene care au contribuit la misiunile din Lituania și România.

Ministerul Afacerilor Externe a emis o atenționare pentru românii care se află, tranzitează sau vor să călătorească în Comunitatea Autonomă Valenciană din Spania, unde autoritățile locale au instituit cod roșu de risc de incendii de vegetație. Sunt înregistrate incendii în localitățile Sierra Engarcerán, Culla și Tirig, din provincia Castellón. MAE recomandă evitarea zonelor afectate sau cu risc iminent, respectarea strictă a instrucțiunilor autorităților spaniole și urmărirea informațiilor oficiale. Românii care au nevoie de sprijin pot contacta Consulatul General al României la Valencia, iar pentru urgențe este disponibil numărul +34 677 842 467.

Scăderea Dunării a redus producția hidroelectrică și nucleară a României, iar în serile caniculare țara ajunge să importe aproape o treime din consum: pe 6 august, la un consum de circa 7.232 MW, importul net s-a apropiat de 2.240 MW. În același timp, la prânz, când producția fotovoltaică depășește cererea, prețurile pe piața pentru ziua următoare coboară la zero și chiar în teritoriu negativ, iar România exportă energie spre Bulgaria și Ungaria, pentru ca seara să cumpere la peste 200 de euro/MWh. Bulgaria profită de acest arbitraj: exportă 32.000–33.000 MWh pe zi, un nivel record, și a pus în funcțiune peste 6 GW de capacități de stocare într-un an, susținute cu circa 600 de milioane de euro din PNRR, potrivit ministrului energiei Iva Petrova, care spune că alimentarea internă nu e pusă în pericol nici dacă centrala nucleară de la Kozlodui, afectată tot de nivelul scăzut al fluviului, ar reduce producția.

Senatul american a adoptat vineri, cu 86 de voturi pentru și 11 împotrivă, proiectul de lege privind noi sancțiuni împotriva Rusiei, centrat pe industria hidrocarburilor. Textul permite taxe vamale de până la 500% asupra importurilor din Rusia, inclusiv gaz și petrol, și îi dă președintelui american autoritatea de a impune tarife de până la 100% mărfurilor din cele cinci state care cumpără cele mai mari cantități de petrol și gaze rusești — între care China și India — iar pentru prima dată vizează și „flota fantomă” folosită de Moscova pentru a ocoli embargourile. Sunt prevăzute sancțiuni și interdicții de viză pentru Vladimir Putin, comandanți militari, oligarhi și instituții financiare. Legea poartă numele senatorului republican Lindsey Graham, decedat pe 11 iulie, iar sancțiunile nu sunt încă în vigoare: votul din Camera Reprezentanților nu va avea loc înainte de începutul lui septembrie, urmând apoi promulgarea de către Donald Trump.

Guvernul spaniol a restabilit sâmbătă, de la ora 00:00, controalele la frontiera cu Italia, cu verificări aleatorii ale identității și cetățeniei pasagerilor sosiți cu avionul sau cu vaporul și ale permisului de ședere pentru cetățenii statelor terțe; măsura rămâne în vigoare până pe 7 septembrie. Madridul justifică decizia prin presiunea migratorie și prin menținerea controalelor italiene, după ce ceruse Romei să renunțe la ele până pe 9 august. Italia a refuzat, anunțând că nu acceptă „ultimatumuri sau impuneri” și că menține suspendarea aplicării Acordului Schengen în relația cu Spania, invocând riscuri de securitate, terorism și migrație și avertizând că un nou aflux ar putea avea loc în jurul datei de 15 august. Conflictul a pornit de la criza din Ceuta, unde aproximativ 72.000 de persoane au încercat să ajungă pe teritoriul spaniol la finele lunii iulie.

Capitala s-a aflat sâmbătă sub avertizare cod galben de caniculă și de ploi torențiale. Temperaturile maxime au ajuns la 34-35 de grade Celsius, cu minime de 17-19 grade, iar indicele temperatură-umezeală a atins pragul de 80 de unități, menținând disconfortul termic ridicat. După-amiază și seara erau anunțate ploi de scurtă durată, cu 10-20 l/mp și izolat peste 30 l/mp, descărcări electrice și vijelii de 50-70 km/h. Avertizarea de caniculă expira la ora 21:00, iar cea pentru ploi și vijelii la ora 22:00.

Abelardo de la Espriella, avocat de 48 de ani fără experiență în funcții publice, a depus vineri jurământul ca președinte al Columbiei, într-o ceremonie desfășurată la Cali, după ce a câștigat turul al doilea din 21 iunie cu circa 49,6% din voturi, față de 48,7% pentru senatorul de stânga Iván Cepeda — cea mai strânsă diferență din istoria alegerilor prezidențiale columbiene. La câteva ore după învestire, Departamentul de Stat american a anunțat intenția de a acorda Bogotei un ajutor de securitate de 1 miliard de dolari, în contextul aderării Columbiei la inițiativa antidrog „Scutul Americilor”, susținută de Donald Trump. În discursul inaugural, ținut la o bază militară, noul președinte a declarat epuizată calea negocierilor de pace promovate de predecesorul său Gustavo Petro și a anunțat intensificarea bombardamentelor asupra taberelor gherilelor, mega-închisori după modelul din El Salvador și eradicarea culturilor de coca, inclusiv prin pulverizare aeriană. În plan economic a promis austeritate, cu înghețarea cheltuielilor publice, și o reformă fiscală de simplificare a taxelor.

Secretarul de stat american Marco Rubio a avertizat vineri regimul de la Havana că nu mai are nicio „supapă de scăpare” și că nu poate câștiga timp așteptând sfârșitul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, anticipând că până în 2029 Cuba va fi pe o traiectorie ireversibilă spre un viitor diferit. Rubio a susținut că regimul mimează reforme în timp ce caută să ocolească sancțiunile și că nu va găsi un nou sponsor după pierderea Venezuelei ca aliat. Administrația Trump a intensificat presiunea asupra insulei după capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro pe 3 ianuarie, impunând o blocadă petrolieră și luând, din anul trecut, 24 de măsuri distincte, cu sancțiuni asupra a 40 de entități și cel puțin 38 de persoane; noi sancțiuni au fost impuse joi. Trump nu a exclus o acțiune militară împotriva Cubei, iar Havana acuză Washingtonul că pregătește o agresiune și susține că schimbările pot fi decise doar de poporul cubanez.

Sistemul dual obligatoriu de afișare a prețurilor în leva și euro, introdus în Bulgaria la 8 august 2025 ca măsură temporară de protecție a consumatorilor, se încheie sâmbătă, iar din 9 august 2026 comercianții vor afișa prețurile doar în euro. Echivalentul în leva poate fi afișat voluntar, dar numai cu titlu informativ, la cursul oficial de 1,95583 leva pentru un euro, cu rotunjire la două zecimale fără dezavantajarea clienților. Băncile comerciale schimbă leva în euro până la 31 decembrie 2026, unele cu comisioane, în timp ce Banca Națională a Bulgariei va face schimbul gratuit, fără limită de sumă și fără termen. De la introducerea monedei euro, autoritățile au aplicat 1.550 de amenzi și circa 700 de sancțiuni, totalizând aproximativ 1,8 milioane de euro.

Peste 300 de persoane au părăsit sâmbătă dimineață un centru comercial aflat la intrarea în Deva, după ce în interior au apărut degajări mari de fum. Zece dintre ele au fost scoase din clădire de echipele de intervenție, restul autoevacuându-se. Au intervenit pompierii militari din Deva și Hunedoara cu trei autospeciale, o autoscară și o ambulanță SMURD, alături de un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean. O singură persoană a avut un atac de panică și a primit îngrijiri, iar pompierii au căutat focarul și au ventilat spațiile cu două ventilatoare.

Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a cerut sâmbătă Curții de Conturi să verifice legalitatea și oportunitatea banilor plătiți de Ministerul Mediului unui consorțiu de firme private pentru elaborarea Strategiei privind biodiversitatea, document depus ulterior ca proiect de lege de Diana Buzoianu, deputată și ministru interimar al Mediului; Peiu a invocat faptul că ministerul are propria direcție de biodiversitate și a vorbit despre risipa banilor publici. Ministerul a răspuns că finanțarea a venit din Fondul pentru Mediu, în baza OUG 196/2005, că Guvernul aprobase încă din 2022 o alocare maximă de 500.000 de lei, iar contractul, semnat la 11 septembrie 2025, a costat 373.600 de lei fără TVA și a acoperit un studiu tehnic în opt activități, coordonat de minister în fiecare etapă. Asocierea contractată cuprinde două societăți comerciale și Societatea Ornitologică Română, iar Direcția Biodiversitate are 13 angajați. Strategia a fost aprobată de Guvern la 23 iulie 2026 și adoptată definitiv de Parlament la 6 august 2026.

Ambasada Rusiei la Berlin a calificat vineri drept „provocare complet fabricată” descoperirea, marți seara, a unei drone cu explozibil și detonator pe pista aeroportului Leipzig/Halle, într-o zonă securizată aflată lângă avioane de marfă Antonov operate de o companie ucraineană. Incidentul a închis aeroportul mai multe ore, iar un al doilea obiect neidentificat a lovit un avion de marfă, care a aterizat în siguranță cu avarii minore. Procurorii federali germani anchetează, fără suspecți identificați, iar ministrul de interne Alexander Dobrindt a vorbit despre o „nouă dimensiune de amenințare” și un posibil scenariu de atac hibrid; cancelarul Friedrich Merz a convocat vineri consiliul național de securitate. Oficiali americani familiarizați cu rapoartele serviciilor de informații cred că drona aparține probabil guvernului rus, într-un context în care între august 2024 și februarie 2026 au fost semnalate drone suspecte de cel puțin 144 de ori în 13 țări europene.

Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie a cerut Ministerului Mediului și Administrației Fondului pentru Mediu o întâlnire de lucru înainte de publicarea în consultare a Ghidului de finanțare pentru programul „Casa Verde Baterii 2026”, pentru care Guvernul a alocat în mai 400 de milioane de lei. Asociația vrea să propună un mecanism de achiziție și decontare care să evite repetarea problemelor din programul anterior finanțat prin PNRR, Componenta I4, unde lipsa controlului prețurilor a dus la situații în care sisteme de stocare cu valoare reală de 1.000–2.000 de euro au fost finanțate public cu 5.000 de euro. Ministerul a precizat că bateriile trebuie să aibă cel puțin 5 kWh capacitate utilizabilă, minimum 5.000 de cicluri și garanție de zece ani, că nu poate impune furnizori, dar verifică specificațiile tehnice, iar plata voucherului e condiționată de recepția lucrării.

Volodimir Zelenski a ajuns vineri seara la Belgrad, în prima sa vizită oficială în Serbia, și s-a întâlnit sâmbătă cu președintele Aleksandar Vučić. Președintele ucrainean a răspuns scepticismului sârb privind aderarea la Uniunea Europeană spunând că Ucraina, aflată în război, nu are timp pentru îndoieli, și a arătat că aproape nicio termocentrală ucraineană nu a rămas intactă după atacurile rusești aproape zilnice, în apropierea iernii. Vučić a anunțat un nou pachet de ajutor umanitar, cu accent pe sectoarele medical și energetic, și a spus că Serbia susține independența și integritatea teritorială a Ucrainei, inclusiv teritoriile ocupate din 2014, precum și candidatura ei la UE, deși se îndoiește că vreuna dintre cele două țări va adera rapid; cooperarea militară nu a fost discutată. Serbia rămâne dependentă de energia rusească și nu s-a alăturat sancțiunilor europene. Vizita a fost precedată de un bombardament rusesc asupra Kievului în noaptea de vineri spre sâmbătă, soldat cu cel puțin trei morți și șapte răniți.

Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a lansat procedurile de selecție pentru conducerile companiilor de stat CNAIR, CNIR, CFR SA, CFR Călători și Metrorex. Secretarul de stat Horațiu Cosma a spus că nu mai sunt acceptați oameni numiți politic la conducerea acestor companii strategice și a enumerat criteriile: protejarea infrastructurii administrate, dezvoltarea proiectelor și management bazat pe performanță. La CFR va fi numit mai întâi consiliul de administrație, al cărui număr de membri scade de la 7 la 5. Miruță a admis că legea după care se fac selecțiile lasă „portițe”, dar a spus că o lege imperfectă nu scuză alegerile proaste.

Grupul parlamentar al partidului de guvernământ Tisza din Ungaria l-a nominalizat, prin vot secret dintre trei candidați, pe András Baka, fost președinte al Curții Supreme, pentru funcția de președinte al țării. Parlamentul de la Budapesta urmează să aleagă noul șef al statului marți, 11 august, iar Tisza deține 141 din cele 199 de mandate, o majoritate de peste două treimi. Dacă votul reușește, Baka ar intra în funcție pe 19 august. Premierul Péter Magyar prezintă alegerea ca pe un pas simbolic în demontarea bastioanelor de putere ale fostului premier Viktor Orbán. În Ungaria, președintele este ales de parlament pentru un mandat de cinci ani, nu prin vot direct.