Restricțiile impuse de Polonia și Ungaria muncitorilor emigranți dau bătăi de cap firmelor

Polonia și Ungaria au adoptat restricții semnificative privind forța de muncă venită din afara Uniunii Europene, iar economiștii avertizează că măsurile ar putea afecta perspectivele de creștere ale celor două economii. Guvernul lui Donald Tusk, aflat la putere din 2023, a redus cu 22% permisele de muncă pentru cetățenii din afara UE, în timp ce guvernul ungar condus de Péter Magyar, câștigător al alegerilor din aprilie, a încetat din iunie să mai emită vize de muncă pentru lucrători din Filipine, Georgia și Armenia. Măsurile vin pe fondul unei opoziții publice puternice: aproximativ două treimi dintre polonezi, potrivit unui sondaj IBRiS din ianuarie, spun că țara ar trebui să accepte mai puțini migranți din afara UE, iar în Ungaria aproape jumătate dintre respondenții unei analize Republikon nu ar permite deloc migranți din țări sărace.

Economiștii, printre care Marcin Tomaszewski de la BERD, avertizează că mai puțini lucrători înseamnă creștere economică mai lentă și venituri fiscale mai mici, într-un context în care populația îmbătrânită pune presiune tot mai mare pe sistemele de pensii și sănătate. Institutul Economic Polonez a prognozat că Polonia ar putea avea cu 2,1 milioane de lucrători mai puțini până în 2035, iar declinul din industrie ar putea anula între 6% și 8% din PIB. Un raport din 2026 al Deloitte, Ipsos și Institutului de Afaceri Publice arată că lucrătorii din afara UE au contribuit anul trecut cu până la 10,7% la producția economică a Poloniei.

Efectele restricțiilor se resimt deja la firme. În Ungaria, premierul Magyar s-a confruntat cu o dispută publică după ce compania Master Good a avertizat că ar putea opri extinderea unei fabrici din cauza noilor politici de migrație; proprietarul Laszlo Barany a subliniat că cei 580 de angajați filipinezi ai firmei sunt esențiali, având în vedere populația îmbătrânită. În Polonia, antreprenorul Rahul Jha a povestit că a pierdut un bucătar-șef la restaurantul său indian, care, după ce a așteptat peste un an un permis de ședere temporară, a plecat în Danemarca, unde a primit imediat o viză pe cinci ani, iar alți proprietari de afaceri se tem că lucrătorii calificați vor alege alte țări.