Referendum strâns în Islanda: rezultatele parțiale pentru reluarea negocierilor cu UE se schimbă pe măsură ce numărătoarea avansează

Islanda a votat sâmbătă, 29 august, dacă să reia negocierile de aderare la Uniunea Europeană, întrerupte în 2013, iar rezultatul rămâne extrem de incert pe măsură ce voturile sunt numărate. Din cei aproximativ 270.000-272.000 de alegători cu drept de vot, participarea pare să fi fost ridicată, comparabilă cu cea de 80% de la alegerile parlamentare din 2024.

Numărătorile parțiale au oscilat puternic: la un moment dat, pe un eșantion de peste 153.000 de voturi, tabăra „nu” conducea cu doar 435 de voturi diferență (50,1% la 49,9%), în timp ce într-o circumscripție din sud, considerată eurosceptică, „nu” avea un avans clar, cu 59,8% față de 40,2%. Ulterior, pe baza a 87.000 de voturi, postul public RÚV a raportat un rezultat preliminar în care „da” conducea cu 51,2% față de 48,8%. Noi actualizări sunt așteptate pe măsură ce numărătoarea continuă.

Un vot „da” nu ar însemna aderarea imediată la UE, ci doar reluarea negocierilor, care ar trebui să ducă la un acord supus apoi unui al doilea referendum; guvernul spune că, în acest caz, ar încerca să deschidă discuțiile cu Bruxelles-ul până la finalul anului, cu perspectiva unor negocieri de 18-24 de luni. Un vot „nu” nu ar exclude definitiv o reluare pe viitor, dar ar amâna subiectul. Prim-ministra Kristrún Frostadóttir, care a anunțat referendumul la începutul anului, a spus că guvernul său va continua să funcționeze indiferent de rezultat și a numit ziua votului „minunată”, subliniind că islandezii așteptau de ani buni această consultare. Dezbaterea a fost dominată de tema pescuitului, esențială pentru economia insulei, dar și de contextul geopolitic tensionat generat de amenințările lui Donald Trump privind Groenlanda.