Reactorul 2 de la Cernavodă a intrat în secvența de pornire și ar urma să funcționeze de marți

Unitatea 2 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă a intrat în secvența de pornire luni, 9 noiembrie, la ora 00:42. Ministerul Energiei a anunțat că reactorul ar urma să intre în funcțiune marți, 10 noiembrie. Repornirea depindea de nivelul Dunării, care trebuia să crească cu cel puțin 10 centimetri ca reactorul să aibă suficientă apă de răcire.

Unitatea 1 a fost resincronizată la Sistemul Energetic Național vineri după-amiază, 6 noiembrie, cu câteva ore mai târziu decât se programase. Reactorul produce acum aproape 600 MW, adică circa 15% din producția internă. Cele două unități au câte aproximativ 700 MW fiecare, sunt cele mai mari grupuri generatoare din sistem și asigură în condiții normale cam o cincime din electricitatea României.

Luni dimineață, la ora 8:50, România producea 5.863 MW și consuma 7.098 MW. Hidrocarburile asigurau 27,38% din producție, sursele hidro 24,77%, fotovoltaicele 18,48%, cărbunele 9,82%, iar energia nucleară 8,83% (519 MW). Deși reactorul 1 era pornit, țara importa peste 2.000 MW, fiindcă hidrocentralele și centralele pe hidrocarburi nu acoperă consumul.

Debitul Dunării rămâne mult sub normal. La intrarea în țară, el ar urma să crească ușor în zilele următoare, până la 1.800 de metri cubi pe secundă, apoi să scadă la 1.700. Media multianuală a lunii noiembrie e de 4.700 de metri cubi pe secundă.

Ambele reactoare fuseseră oprite vara din cauza debitului mic al fluviului. Unitatea 1 a fost oprită pe 28 iulie, iar Unitatea 2 pe 13 august, așa că România a rămas peste trei luni fără energie nucleară. Potrivit autorităților, cele 100 de zile fără reactorul 1 au costat aproximativ un miliard de lei, iar țara a depins de importuri mai scumpe. Mihai Gioară, directorul general al Nuclearelectrica, a spus că oprirea a arătat nevoia de pregătire pentru scenarii extreme, tot mai frecvente din cauza schimbărilor climatice, și că vor fi analizate măsuri de adaptare.