Reactorul 1 de la Cernavodă a revenit în rețea cu primii 42 MW, după peste trei luni de oprire

Reactorul 1 de la Cernavodă a revenit vineri, 6 noiembrie, în Sistemul Energetic Național, după peste trei luni de oprire. La ora 16:27, datele Transelectrica arătau o producție de 42 MW din energie nucleară, adică 0,74% din cei 5.651 MW produși atunci în România. Este prima energie nucleară ajunsă în rețea după aproape trei luni în care ambele reactoare au stat oprite.

Manevrele de pornire au început miercuri, 4 noiembrie, după ce specialiștii au stabilit că sunt îndeplinite condițiile minime pentru funcționarea în siguranță. Sincronizarea a început vineri la ora 11:00. Puterea crește treptat până la aproximativ 700 MW, iar regimul normal de funcționare este estimat pentru sâmbătă, 7 noiembrie, în jurul orei 19:00. Termenul se poate modifica în funcție de rezultatele verificărilor. Premierul Luca Niculescu și ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, urmează să meargă sâmbătă la Cernavodă și să discute cu conducerea Nuclearelectrica despre proiectele strategice ale companiei.

Unitatea 2 rămâne oprită și nu are o dată de repornire. Nuclearelectrica explică faptul că primul reactor consumă volume mari de apă pentru răcire, deci nivelul din bazinul de aspirație al centralei va scădea din nou. Pentru repornirea celui de-al doilea reactor, nivelul Dunării ar trebui să continue să crească și să rămână suficient de ridicat mai multe zile. Vineri, cota Dunării la Cernavodă era de minus 219 centimetri, cu cinci centimetri peste ziua precedentă. Prognoza pentru următoarele șapte zile arată o creștere treptată până la minus 187 de centimetri.

Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie, când seceta redusese nivelul Dunării la minus 194 de centimetri. Unitatea 2 a urmat pe 13 august, la minus 234 de centimetri. Cele două reactoare asigură împreună în jur de 20% din producția de electricitate a României. Mihai Gioară, directorul general al Nuclearelectrica, spune că reconectarea este „necesară pentru securitatea energetică și stabilitatea sistemului”. Compania ar lucra cu autoritățile și cu partenerii la soluții pe termen scurt, mediu și lung pentru situații similare. Primele semnale de alarmă despre vulnerabilitatea centralei în fața secetei au apărut în 2003, iar o situație asemănătoare s-a repetat în 2012.

Cei aproximativ 700 MW pot reduce importurile, mai ales în orele de consum ridicat, și presiunea asupra prețurilor angro. Efectul depinde însă de consum, de restul producției și de prețurile din piețele europene interconectate. O eventuală ieftinire pe piața angro nu ajunge imediat și în aceeași proporție în facturi.